miercuri, 29 aprilie 2015

Coliva


Mănânc colivă și oftez. De plâns am plâns acum șase luni, nu mult nici puțin doar incomplet, așa cum obișnuiesc. Singurul lucru pe care o să-l duc sigur la capăt o să fie când o să mor. Definitiv.

joi, 23 aprilie 2015

Australia


Am visat că eram în Australia, unde toate erau fix la fel ca în Anglia minus bumerangul primit în cap din cauza căruia m-am trezit buimac și foarte transpirat la 5.30 dimineața. În loc să mă duc la baie am mai zăcut un sfert de ceas în pat pradă unei întrebări sâcâitoare. Oară cât o fi ceasul în Australia? Am decis că nu conta, oricum cangurii nu merg la muncă cum a trebuit să fac eu.

luni, 20 aprilie 2015

Fălci

Alo, poți vorbi? Trebuie să-ți spun ceva, dar să nu dai din casă pe la băieți. Ok? Deci am o problemă. Știi că ieri a fost aia mică la mine. O știi cum e. Așa... Și seara am mâncat ceva, eu am băut o bere ea un suc, am făcut niște floricele și ne-am băgat în pătuc. Ea zice că n-are chef să stingem lumina. Stai bă să-ți spun! Așa... Și am zis să vedem un film. După o porcărie pentru copii ea insistat să vedem "Fălci". Nu știu unde naiba a auzit ea de filmul ăla. 

No, acum ce să fac, după ce am întrebat-o de trei ori dacă e sigură că vrea să vadă așa ceva, am pus filmul, ne-am luat frumos în brațe și... Ea a adormit pe la faza când l-a rupt rechinu pe căpitan în două, eu n-am mai dormit de atunci. Cum care-i problema mă? Cum îi spun io unui copil de 10 ani că n-are voie la filme horror, că-l sperie de moarte pe tac-so?

vineri, 17 aprilie 2015

Cum se distrează fetele

V-am povestit eu mai demult cum am fost mișelește atras într-o cursă de trei foste colege ce fondaseră un fel de Club Divorce. Ce nu v-am povestit a fost urmarea.
Gagicile m-au manipulat așa de frumos, că simțindu-mă vinovat le-am scos într-un club de dans o săptămâna mai târziu. Ce s-a întâmplat în club am încercat din răsputeri să nu-mi mai amintesc în veci. Chiar reușisem până am văzut clipurile de mai jos.


Nu plecați nicăieri că există și continuarea! Muha ha ha!!!


Știe careva un neurochirurg specializat în lombotomie? Vreau să uit!!!

joi, 16 aprilie 2015

Relativ

Ieri am fost gata să urlu la două proaste că făceau 100 de poze unei amărâte de pizza, ca să le urce pe Facebook.
Cât de extraordinar poate să arate o pizza mi-am spus?! Toată lumea știe cum arată și ce gust are o pizza. Adevarat, am pus și eu poze porn-food pe Facebook dar deh, treburi fine gen: rață cu portocale, porc cu caise și... sushi.
Apoi m-am luminat. Sunt un cretin, un ipocrit meschin plus un mare dobitoc. Pentru unul din Japonia sushi ăla este fix ca pizza pentru mine.
Mă duc să mă împușc cu creveți.

marți, 14 aprilie 2015

Ordin de încorporare

În secret unii tineri din România au primit ordin de încorporare în armată.
Ar trebui să pun ghilimele ori la toată fraza ori la cuvinte separat, pentru că:

1. În România nu există tineri. Categoria a dispărut din cauza manelelor, băuturii și internetului; copii sar peste adolescentă și tinerețe devenind adulți cu datorii la cămătari, mașini furate din Germania și plozi;

2. În România ordinele sunt niște chestii de luat la mișto, teste care separă pe șmecheri de fraieri;

3 În România te incorporează dimineața iar seara ori sari gardul, ori ți se dă învoire acasă pentru că n-are nici naiba chef să te păzească de șmecheri peste noapte.

4 În România nu există secrete, doar lucruri făcute pe șest;

5. În România nu există armată. Nu mai există de la al doilea război mondial încoace. Soldații au avut mai mult antrenament cu lopățica care-i bate peste buci decât cu arma cărata în spate.

vineri, 10 aprilie 2015

Ridică ochii


Ridică ochii. Mai sus. Trezește-te.
Ridică ochii din pământ și privește atent cerul. Nu inventa zei, doar observă-i frumusețea, misterul. Undeva acolo e poarta și drumul către stele. Notează-l în cap chiar dacă azi speli podele. Mâine o să zbori către ele pe ceva ce seamănă a mătură, pentru că știința încă mai poate fi confundată cu magia de cei care doar o folosesc dar niciodată nu descoperă.

Ridică ochii, închide-i, visează!

vineri, 3 aprilie 2015

miercuri, 1 aprilie 2015

Să nu crezi nimic. Cristi Minculescu a murit.


Vocea lui Cristi Minculescu îmi trece prin creierul mic: Să nu crezi nimic.
N-am crezut că are mononucleoză, n-am crezut că părăsește Iris, n-am crezut că a plecat în Germania definitiv. Azi e mort și totuși nu cred. Pentru că moartea sa e învăluită în mister, nimeni nu suflă nimic, făcându-te să te îndoiești de veștile negre culese de pe surse. Este imposibil, nu azi, nu aici. Este o glumă sinistră a sorții, o aliniere greșită a astrelor, este tot atât de trist și de greșit ca un text Balzac cântat de Cheeky Girls.
Azi a încetat sa să lupte cu cântecul un mare talent. Gândul îmi spune că operația de transplant de nefron de ieri nu i-a reușit. Azi îl cred că nu greșea cu nimic când cânta: Să nu crezi nimic, floare de stânjenel, floare albastră, floare albastră și te-ai stins dulce minune și-a murit iubirea noastră.
Azi este prima zi a lui aprilie, ziua păcălelii, ziua în care nu trebuie să crezi nimic și pe nimeni. Fix ca în oricare altă zi.
Inteligență, RIP

foto: Gândul