luni, 7 decembrie 2009

Salamandra


Iti arunc mintea in flacari, cu trupul unduind in miscari ce seamana a frisoane. Promit placeri si le ofer, dar ca bonus aduc ghinioane. Alerg mereu catre tine, pentru ca intotdeauna fug de altele. Tu esti unica mea insula, singurul punct cardinal detectabil fara busola, sau cel putin asa pare, atunci cand fug cu muntele in spate si ochii peruzea, catre mare.
Sunt compact, puternic, acid si rezistent la arsita; drogul meu iti penetreaza prin piele. Dependenta de mine te transforma in vaca. Ma sterg cu tine, ma imbrac, si iti folosesc sentimentele nobile drept obiele.
Sunt frumos colorat, avertizez cromatic, dar lumea este oarba; iti tip sa fugi dar lumea asta este surda si schioapa. De sub piatra mea tasnesc la lumina; ma etaleaza soarele, ce imi pirograveaza imaginea pe a ta retina.
Te mulg - tu gemi; te fac - tu speri; imi esti deja prada. Sunt pe al mortii tale plan un bob zabava, ca o piuneza de taciune cu felii de portocala, pe harta infinita de zapada. Narcisismul imi este aparent, siguranta - bravada, dar in mod cert sunt periculos, sunt otrava.
Tu nu poti castiga pentru ca nu lovesti, eu nu pot pierde, pentru ca nu lupt niciodata. Ma astepti mereu; eu vesnic vin maine. Ai sa adormi scheunand si azi, miscand din picioare, visand la os dar strangand in falci un coltuc de paine.
Pentru cei ce stiu cum scrasneste pietrisul intre dinti, am o recomandare:
alegeti intotdeauna drept standard o floare; ferti-va de zoaie si nu iesiti la drumul larg pe ploaie!

duminică, 22 noiembrie 2009

Rodia


Imi dau seama ca ma repet, ca amintirile devin un fel de mod paralel de a trai. Amintirea este ca o curgere, ca un jet repetat voit si totusi scapat, ca o diaree cerebrala, cazand pe faianta unui bideu crescut in copac. Uneori ma uit la viata-mi trecuta, ca un copil retardat la tabla plina de ecuatii in prima zi de scoala.

De cateva zile musc aproape zilnic din rodia dezamagirii. Atat de lucios pe dinafara, fructul asta plastifiat are carnea seaca, ca o spuma de pelin, dar semintele-i sunt cu atat mai dulci, cu cat sunt mai putine.

Cand mananci din carnea acida trebuie sa fii atent sa nu te patezi, sau ai putea sa le acoperi turnandu-ti zeama in cap. Este greu de consumat cu gratie. Intotdeauna vei avea ocazia sa te faci de ras clefaind sau cu degetele lipicioase si rosii. Iar dupa ce consumi gelul sangelui cu gust de miere, te alegi cu gura punga plina cu samburii indigesti, pe care ii scuipi dezamagit dintre dinti.

Satul sa mi se tot ceara, ma uit la viata mea prezenta ca la ramasitele rodiei ce a fost odata. Parca ieri pomul era plin. Am ales din el pana n-am mai avut prea multe de cules. Am daruit socotind ca va rodi perpetuu, nestiind unde incepe celalalt anotimp. Au ramas cateva fructe trecute, de facut un vin care n-are putere sa ma faca sa uit. Vinul asta este o amagire care-mi dea greturi si dureri de cap de fiecare data cand alerg dupa alinare.

Prin arbustul care parca cere de pomana la soare, mai gasesc cate un fruct copt tarziu. Ar putea fi un nou inceput. Trebuie sa ma uit bine ca sa-l descopar, printre cele uscate, goale.

Iata-l!

Ghemul de foc ratacit prin ramurisul-gheara, ca un bonus, ca o dovada ca nu-i niciodata tarziu sa astepti.

Sa se coaca.

joi, 12 noiembrie 2009

Ultima copita-n bot


Revin la balaceala asta cu gripa porcina, pentru ca m-a inebunit un bou de dimineata. Asta e convins ca gripa porcina este reala, letala si catastrofala. Vrea sa-si vaccineze toata familia si sa ma convinga si pe mine, ca sa elimine orice risc.
Mai prietene, sper ca ti-au mai supravietuit cativa neuroni, cat sa accepti teoria psihozei alimentate de mass media. Iti atrag atentia ca in ziua de astazi stirile se fabrica. Daca esti de acord cu acest lucuru, trebuie sa fii de acord ca fiind fabricata, stirea devine marfa care necesita o piata. Cineva o vinde si tot acel cineva trebuie sa profite de pe urma ei. Clientul esti tu. Ajung astfel la minunatia aia de vaccin servit pe tava atat de rapid de companiile farmaceutice. Ani si zeci de ani le-a trebuit sa dezvolte vaccinuri dovedite a fi frectii cu Diana la picior de plastic. Si acum vin sa combata ditamai “pandemia” cu unul testat mai putin de un an?! Nu te intrebi cine castiga? Alta intrebare: este vreun vaccin antigripal eficient?! Raspunsul logic este, nu. Ia zi tati, ai antivirus la calculator; are update facut? Cat de protejat te-ai simti stiind ca ultimul update dateaza de anul trecut?
Nu crezi ca exista conspiratii, pentru ca guvernele ne vor binele si sunt alese de tine?!
Imi pare rau sa te contrazic prostule, dar exista o conspiratie. Este conspiratia banului si a profitului care calca in picioare orice lege si urma de omenie. Este conspiratia minciunii ridicata la rang de arta pe care o poti detecta simplu schimband canalul la Tv. Priveste reclamele unde ti se alatura cuvintele sanatos si frumos langa orice produs de vanzare, de la margarina la botulina.
Astazi copilul iti cere ultimul model de Barbie care bea Cola, se caca jeleu si se pisa din picioare?! Maine influentat de reclame o sa-ti ceara un implant radioactiv sau o bomba cu defragmentare.
Este conjuratia imbecililor care poarta si va indeamna sa purtati o masca data gratis de Sensiblu in Gara de nord; masca ce a fost creata sa opreasca transferul bacteriilor si care are 0% eficienta in a opri virusii. Nu uitati sa o imbunatatiti un pic. Nu ca Botezatu cu nestemate ci cu o supapa ca sa puteti trage din tigara. Pentru tarfele de pe centura recomand o supapa mai speciala. Imbecilii care cumpara masti in loc sa cumpere un chil de mere sau kiwi au tot dreptul, sa se imbolnaveasca de orice forma gripala. Cretinoizii care balesc la sticla de tuica dar vomita cand vad un brocoli, au tot dreptul sa moara, pentru ca betia este dementa voluntara!
Prietene, virusii zboara dar nu se mananca iar godacul desi se tavaleste in noroi, te ataca cel mai rau la cantar.
Sper ca la Craciunul asta, sa-ti traga porcul o ultima copita-n bot si ajuns la urgente, sa te declare aia suspect de aviara. Si tu, bineinteles sa-i crezi! Pentru ca ai creier de gaina, mananci cacaturi ambalate in poleiala si cand faci un amarat de ou plin de cacat cotcodacesti ca sa te vada lumea cu nadragii in vine!
Hai fugi, fugi ca se da gratis un nou vaccin la Mall!
Sa fii sanatos!

sâmbătă, 31 octombrie 2009

Povestea lui Scrinjoi..


A fost odata, pe vremea cand era pula cat tunul si atarnau coaiele de ea ca doua ghiulele....a fost odata intr-un sat uitat de lupi, o pareche de oameni sarmani. Si erau asa de saraci si de slabanogi incat nici puricii n-aveau ce ciupe de pe ei, le dadeau mustele de mancare si ii imbracau omizile.
Erau bietii pe cat de sarantoci, pe atat de nenorocosi, caci nu-i ajutase Dumnezeu cu nici un copchil, sa aiba cine le aduce si lor la batranete o caldare de vin la capatul patului.

Intr-o zi mosul, sculat cu capul in cur dis de dimineata, haraghi de cateva ori, scuipa o flegma cat sa saturi doua closti din ea si scarpindu-se la coaie prin izmene zise:
-Fai babo, da si tu ceva de mancare, nu de alta, dar mi s-a facut rusine de cacatoare, ca de cand n-am mai trecut pe la ea, am facut paienjeni la borta curului!
Baba care scarmana niste floci, scapa lucrul din mana si cu un ochi la mosneag iar cu altul in grinda facu cruce:
-Dapai de unde sa-ti dau pacatele mele, n-ai mancat saptamana trecuta, hapsanule?! Hai, scoal-te de pe coaie si fa focul ca isi musca pizda buzele, de frig ce e!
-Ti-e frig zici, dapai du-te de te incalzeste cu ma-ta, ca si ea tot asa se vaita. De aia am invelit-o cu tarana si i-am mai pus si lespede deasupra sa nu se dezveleasca cand s-o rasuci de grija mea. La cat de buna a fost, la ora asta ii sufla dracii flacari in chizda si o uda cu pacura ca sa o stinga. Da fai tuto, macar boanta aia din cui, sa ma duc dupa lemne!
-Sa ti-o dea tactu din tintirim, ca si asa cat a trait, s-a vaitat ca a dat Dumnezeu caltabosi la toti prostii, numai lui ia dat o sarmaluta, si aia numai varza. Daca-mi faceai un copil, ti-o aducea ala.
Mosul se stramba ca de la sare-n ochi:
-In pizda matii, hoasca dihainata ce esti, tu care gresesti pana si ouale prajite te plangi ca n-ai copchii?! Ii tineai tot flamanzi ca pe mine, hai?!
Iara baba:
-Belite-ar lupchii cu rashpelu la pula si cantati-ar broasca in borta curului prapaditule, ca daca nu-ti dadeam io ciorba din chizda si galuste de lindic, mureai juma'de om, ca oricum te-a batut tactu' cu pula in cap cand ai fost mic, de si acuma maturi cu turu dusumelili!
Mosului i sa umflat o vana la gat si sa stropsit la ea:
- Apai pe mine m-o batut tata, dar pe tine soarta, ca de nu te tineam io tintuita cu pula in pat, te pierdeai cand scutura ma-ta asternuturile. De mancare ti-am dat tot io de te-ai intremnat. Te-am tinut numai in ciorba de sub burta si scrob de coaie cu rantaj de mehlem. Ce saptamana pizdii matii balmajesti acolo, ca mancare n-am vazut de acu' o luna, de la bruma aia de branza de o culesai de pe pula?! Ehee pe vremea mea puteam cara chiar si o gaina intr-o mana. Te-am luat de la ma-ta de-acasa doar cu mararu' de pe craci si-mi erai asa de odarlita ca mergeai pe ulita cum merge pisica urduroasa pe casa, incaltata cu coji de nuca. Ti-am pus stuf deasupra capului si ti-am cumparat vaca, ca altfel iti ploua in gat si mulgeai pula pana facea spuma-n shishtar. Eeee....ia lasa tu vorba si treci colea in genunchi in fata mea, pleaca-ti capul si salta poalele, sa te incing oleaca.
Si sa certat si sa cioravait baba cu mosul, dandu-si izmenele si fustele la spalat in gura unul altuia, pana cand de atata inversunare, babei i-a scapat o basina.
Dar stiti voi vorba veche din batrani: cand te caci o basina, cand te besi un cacat!
Uite asa patise si baba Dula, caci pe lutul podelei, aburea vesel, un cacat. Era oaches, frumos si proaspat de-ti venea sa-l manci, nu alta.
Belira mosnegii ochii la cacat si se minunara...Se uitau la el cum se uita muta la pula, dar stiti voi, asa...cu mana la gura si basmaua trasa pe ceafa. Cum se holbau la el, cacatul cazu intro parte ca era prea mic si moale sa se tina pe picioare.
Baba il lua fuguta in brate, iar mosneagul dadu chiot de veselie. Amandoi il cercetara pe toate partile, minunandu-se. Il infasara, il unsera cu ulei din candela si ii puse-ra motz o samanta de pepene si o fonta rosie sa nu-l deoache careva, ca tare mai era frumos bata-l vina.!
Dupa ce-l grijira ei cateva luni, dadura sfoara in sat ca au prunc si ca vor sa-l boteze.
Cum se cracana oleaca de ziua, se si fiintara cei doi mosnegi cu pruncul infasat in fata bisericii. Dar se imprastiase vorba in sat precum mirosul de cacat. Se stransese lumea ca la balci.
Asteptand pe popa sa vie, hodorogii se alintau cu lumea, mandrindu-se cu odoarea odorului.
Toate babele il scuipau si-l pupau, dandu-si cu parerea cu cine ar semana. Mai toti ziceau ca samana in partea babii, ca este brunet, paros si svelt. Ca daca era sa samene in partea mosului ar fi fost indesat, chelbos si bulbucat, ca tot neamul lor de constipati. Se intrebau babele ce-o fi mancat baba Dula de a iesit asa mandrete de baiat. Ba una cu negi pe nas si mustacioasa, mai ca nu l-a albit de scuipat tot pupandu-l pe frunte.
Cand a venit parintele toata lumea sa bulucit in biserica inchinandu-se si stergandu-se cuminte la gura. Popa a strambat vesel din nas la cacat si sa apuca grabit sa citeasca si sa cadelniteze. Cand sa bage pruncul in Doamne iarta-ma... cristenitza, popa incepu sa icneasca si sa lacrameze, ba chiar pali la fata de atata emotie si nemai putandu-si tine firea bora jumate in scaldatoare jumate pe papucii babelor din fata.
Cu ochii cat guliile, popa facu odata fleosc, de doua, de trei ori cu cacatu' in scaldatoare. Il tinu chiar mai multisor sub apa sa intre bine sfintenia in el. Baba, inima de mama isi mesteca broboada si se foia:
-Cu grija parintele ca-l ineci! Mai incet parinte....ca-mi racesti copilu'! Dara popa rumen in obraz ca dracu si dulce la voce ca soacra-sa, ce zice:
-Lasa mamaie, ca-l storc bine! Si nici una nici doua, scutura cu mainile de umplu multimea de bogdaprostii, din cap pana in picioare!
Cum se termina slujba, oamenii plecara pe la bordeiele lor, stiind ca mosnegii n-au dupa ce bea apa. Dar cum aparuse Scrinjoi, venise si bunastarea in casa mosnegilor. Ca-i tot o vorba veche: ai noroc, de parca ai mancat cacat! De mancat nu-l mancasera, dar il pupau zilnic. Si de unde la inceput il infasau in urzici si panuse de porumb, mai tarziu au prins sa-l imbrace in ziare si-n hartie cerata de la bacanie, iar mai la urma il imbracau in hartie din ce-a atat de fina ca scapi degetul prin dansa cand te stergi.
Uite asa se facu Scrinjoi, cacat mare. Cum se facu cat coceanu' pleca de acasa sa-si afle norocul. Pai norocul este ca si cacatul. Se tine pe langa garduri si umbra de nici nu vezi cand dai cu nasul in dansul. La asa fericita nastere trebuia sa fie o viata asemanatoare. Multe istorii s-u povestit depre Scrinjoi, dar unele puteau de la o posta a cacat de mincinoase ce erau. Nu se stie ce legatura au banii cu cacatul dar Scrinjoi ajunse bogat si pretuit de toata lumea, caci toate-i picau pleasca, si nu exista pe lumea asta caine sau porc sa nu pofteasca la o bucata de rahat. Iara cum omul este ori porc ori caine, Scrinjoi avea paine de mancat. A fost mamos al mustelor din sat, sperietoare la pofta de mancare si model pentru barbatii paie si pentru aia de stat. A trait multi ani fericiti pana cand la tinut odata nevasta cam mult la usa, ca venise acasa bat. Metehaise pe o ploaie din cele mocanesti de te uda pana la coaie si te baga in boala. Cum nu mai era tinar si la balega moale doar putina apa ii trebuie, din Scrinjoi au ramas niste seminte de pepene, cateva coji de rosii si-o balta puturoasa in pat. La strans nevasta cu asternutul si la pus in coparseu gramada.
La slujba de ingropaciune a strambat din nas acelas’ popa. A dat sarmanul in galbinare cand a vazut nevasta mortului sugand plina de bale si lacrimi un colt de cearceaf. Nu s-a oprit din cadelnitat, ca mai imprastia puzderie de muscaraie venita sa conduca manderete de moasa pe ultimul drum. Latrau a pustiu toti cainii si guitau porcii din sat ca la Ignat de atata jale. Si astfel se duse la odihna de pe urma, cel mai respectat iubit si jelit cacat.
Am incalecat pe o pruna si v-am spus o mare minciuna;
Si am incalecat pe o basina si v-am spus o snoava cretina!

miercuri, 21 octombrie 2009

Permis de futut


Dacă era să fac pe plac alor mei, muream virgin. După ei, sexul era aşa rău, murdar şi ruşinos că mă mir cum au făcut copii. Pe atunci fertilizarea in vitro însemna că te-a cărat musca din borcan în pizdă. Pâna la armată babacii m-au ţinut din scurt, dar tot reuşeam să parchez calul în pod, odată la lună. După cătănie, nu ştiu ce dracu' nu mai aveam succes. Scăpasem de lăţeii lăsaţi amintire de Grasa de Ferentari şi rămăsesem curat ca un ghiocel răsărit din căcat, dar stătut ca un călugăr ciung de ambele mâini, bolnav de gută şi congestionat ca o muistă spectatoare la masturbare în grup. Aş fi futut ca un câine, dar nu prindeam nici o piţipoancă suficient de curioasă să pună botul la un urât cu unghiile înegrite si palmele pline de bătături. Asta pentru că munceam pentru tata cât doi, dar eram plătit cât ½. Când scăpam de hămăleală, mă matoleam ca toţi ciutanii. Dar iată că a răsărit soarele şi pe strada mea.
Venind într-o seară de la bere cu doi tovarăşi, cam făcut la dinţi, am dat peste două speriate care se ţineau de mâna. Am adunat-o pe una de pe jos, şi printre hlizeli mârlăneşti i-am cerut numărul de telefon.A doua zi, ras, frezat, cu dinţii frecaţi cu bicarbonat, m-am prezentat la intrarea în parc. Am luat de-o toartă pisica ogârjita care noaptea mi se păruse panteră şi am dus-o la cofetărie apoi la mine în bârlog. Dă-i vrăjeli şi mozoale până ce am ajuns la băgat mâna, unde şi-a pus dracu frâna, că nu eram singuri. Aşa că am amânat futaiul pe a doua zi, când tata era la marfă iar mama la muncă.
Dimineaţa la 8 eram la 69 încercând să o dezbrac de blugi fără să o descalţ. În timpul ăsta, ea incerca să-mi scoată şortul căruia i se înodase şnurul. Am scăpat-o de dresuri, cu o mângâiere pe pulpe si cât ai zice pizdă, miroseam a peşte. Comparativ cu asta, toate slăbanoagele de le-am cordit au fost nişte balabuste. Avea o pizdă montată direct pe os, de am făcut vânătai la pubis în 5 minute de dat din cur. Mai avea şi o mişcare de şolduri de-ţi băga pula în şoc anafilactic şi coaiele în fibrilaţie. În câteva minute eram gata, cu slobozii împrăstiaţi prin locul unde altele ar fi avut burta.
Tare rau maimuţa. Garanta senzaţii minunate, dacă o nimereai în orificii, altfel te inţepai în ea prin pat. Io sunt din ăia care fut mai mult decat fac laba. Nu fut des, fac laba rar! Când mă gândesc la pizda asta imi patinează mâna în chiloţi. Ce s-o mai dau de gard, era urâtă şi slabă, dar dată naibii în pat. Nu mă mai săturam de scoverga ei.
Azi eşti prost dacă nu tunzi peluza, dar atunci te scuipau şmecherii în gâţi şi te strigau limbist. Cred că eram la partida trei cu capul între craci când s-a produs nenorocirea. N-am auzit decât scârţ, când şi-a băgat tata basca pe uşă. Am rămas cu limba cravată, iar fata de surpriză mi-a strâns tâmplele între genunchi.
-Hîuuu...a icnit ea după ce şi-a pus pătura în cap, lăsând pe tata să vadă cât de mare am crescut. Ăla nervos foc, cu ochii holbaţi şi cu mâna la inima a început să urle:
-Ce faci mă, io te aştept la treabă şi tu stai cu, cu...curvele în pat?!
-Nu stăteam, făceam sex; fac ce vreau în camera mea!
-Băbaeteee, ie casa mea, tu stai în ea, şi te supui regulilor!
-Aşa deci, şi cu privire la futut, care ar fi regula?!
-Vezi cum vorbeşti, să nu te...Să nu vii cu curvele în casa mea!
-Ok tata, atunci dă-mi 100 de lei, să-mi iau cameră la hotel, să mă fut acolo!
-Aha vrei bani, nu-ţi dau nimic!?
-Bine...atunci, mă duc în parc sau în wc-ul public!
-Vrei să vuiască oraşul că băiatu' meu se tăvăleşte prin boscheţi?
-Deci rămane cum am stabilit, mă fut în camera mea!
-În casa mea, numai eu...şi nu permit...bla, bla bla!
-Bine tată, de acum înainte îţi cer voie când vreau să fut. Ba mai mult, uite chiar acum te rog să-mi dai în scris! Vreau să-mi dai un permis de futut!
-Pă...pă...păi ce săă....Lasă tată, că nu-i nevoie! Uite ce e, eu...mă duc să descarc marfa, vii?!
-Da tată, imediat! Să termin...ce-am început şi vin!
-Aşa tată, aşa. Te aştept!
-Ah tata, ca să nu uit; data viitoare când intri în camera mea din casa ta, ciocăne la uşă!

miercuri, 9 septembrie 2009

Pui chinezesc

Dragii mosului

Iata ce am gasit in cutia postala. Asta este o atentionare a mucegaitilor frantuji asupra consumului de carne de pui fiert înăbuşit sau afumat. Această practică se poate simti, chiar acum la noi, pentru că produselor alimentare importate din China nu li se cere suficinta documentatie, sau daca li se cere, ei o falsifica sub ochii inchisi cu bani ai autoritatilor corupte. O fac din mers, pe genunchi, asa cum fac si marfa. Importatorii din China sunt capabil să ne umple burtile cu mii de tone de pui reshapati săptămânal.

Intai o sa va prezint foto-povestea chino-franceza, bineinteles comentata de moi!

Iata povestea:



Acest negru/maro “cavaler” al mortii, căuta în jur (si in inel) pui morti;



5 astfel de “gainari” sunt angajaţi de către un “rege” pentru a cumpăra puii de găină morţi.



Prinţesa “Pei Dă Cloşcă” stie ca un pui mort costa 1 “galben” dar poate ca nu stie ca...


Este vândut la 9 “galbeni” după marea transformare in Cetatea Jumulelii.


Aceasta este Cetatea; ea are un Depozit de pui morţi în curte.




Marele Zid împiedică curioşii, nu evadarea puilor aşezaţi igienic în ordine, direct pe pamant.



Cerberul nemilos murseca pana la os orataniile care au inviat ilegal.




4 sclavi jumulesc puii după ce i-au cufundat în apă fiartă într-un magic ciaun ruginit.




Duhoarea este aşa de rea că, uneori, chiar şi cei mai tabaciti robi nu o pot suporta.

Cei patru sclavi ai morţii se grăbesc să termine jumulitul penelor ce vor ajunge in perna ta.





Licori magice (chimice şi pe pariu ca f. toxice!) se adaugă la decontaminarea puilor.





Se adaugă praf de pantof de zâna Feng Shui (sau amestec de coloranţi)...



Pentru a face puii renăscuţi sa para sanatosi şi placuti vederii.





Prezentabili si bineînţeles bine ambalati, puii chinezesti v-or cuceri Europa!

Ma jos incepe o campanie de incurajare a consumului produselor sanatoase frantuzesti

Pentru sanatatea ta, evita produsele alimentare importate din China!

Pentru a păstra curata planeta noastră, consumă cat mai mult produsele locale: costul emisiei de CO ² pentru a transporta sute de milioane de containere încărcate cu produse fabricate în China este o crimă împotriva naturii!

Pentru a păstra vie industria noastra alimentara şi prosperiatea producătorilor noştri, mâncaţi cât mai mult posibil pui si produse de origine franceză.

Important este un fapt!

Fiecare are mai mult sau mai puţin frică de produse fabricate în China. Dar le poţi diferenţia printre produsele pe care le cumperi? Care sunt făcute în SUA, Filipine, Taiwan sau China? Nu poti, nu-i asa? Permiteţi-mi să vă spun cum :

Primele 3 cifre din codul de bare al unui produs indică direct codul de ţara în care produsul a fost făcut.

Exemple:

Toate codurile care încep cu: 690, 691, 692 până la 695 sunt din China.

Codul 471 este fabricat din Taiwan.

Este dreptul nostru de a fi informati cu privire la ceea ce ne baga altii pe gat.

Guvernul şi serviciile asociate nu informează consumatorii cu privire la acest lucru. De aceea, trebuie să ne protejam noi înşine. În zilele noastre, oamenii de afaceri chinezi ştiu că majoritatea consumatorilor ocolesc produsele "Made in China". Deci, acestea nu indică lizibil ţara în care produsele sunt fabricate.

Dar să ştii, aveţi posibilitatea să o faceti; mă refer acum la codurile de bare. Amintiţi-vă, primele 3 cifre indică faptul că produsele 690 - 695 sunt "Made in China".

Aici sunt toate codurile de bare folosite:

00 - 13: Statele Unite şi Canada

30 - 37: Franţa

40 - 44: Germania

49: Japonia

50: Marea Britanie

57: Danemarca

64 ~: Finlanda

76 ~: Elveţia şi Liechtenstein

628 ~: Arabia Saudită

629 ~: Emiratele Arabe Unite

740 - 745: America Centrală

480 - 489: Filipine

Spune familiei şi prietenilor!

Ce crede je:

Deşi există 99% şanse ca povestea asta să fie ştire, vă atenţionez că până şi cel mai amărât fermier francez poate plăti 6 figuranţi asiatici şi o remorcă de pui.

Dar cum in oala acoperită nu dă musca, recomand:

-Nu consumaţi pui deloc, oricum producătorii locali cinstiti or sa fie falimentati de politica OMS înainte de a fi terminaţi de puii chinezeşti.

-De emisiile de carbon ale importatorilor de cafea, ceai, ginseng si fructe, de ce nu se ingrijoreaza nimeni?!

-Nu vă uitaţi numai la tară, uitaţi-va şi la ce conţine produsul. Oricum nimeni nu manâncă puii vii, deci ingrijorarea că mancăm hoituri este puerilă.

-Iaurturile, branzeturile şi mezelurile indiferent de rasa producătorilor sunt nemuritoare din cauza chimicalelor iar puii americani cresc in pungi de la atata hormonizare.

In final:

Vă recomand să mâncaţi un pui numai dacă l-aţi tăiat din curte sau călcat cu land roverul intr-un sat unde a intarcat Dracu iapa iar copii nu ştiu ce-s alea desene animate.

Spune-i lu’ mutu!



joi, 27 august 2009

In septembrie la Mare!








Sfarsit de august. Acasa.

Chirii, rate, facturi si regrete: iar nu mergem nicaieri in concediu? Mi-am luat inima in dinti, boasele din sertar si picioarele la dorsal, pana la prima agentie de turism:
-Ce bilete de concediu mai ieftine, aveti?!
-Programul “In Septembrie la mare”, hotel 3*, Mamaia!
-Dar...mai este vreme de plaja in septembrie?!
-Cum v-o fi norocul. Biletele le platiti in rate, prima acum, restul pana la plecare! Cu zambetul pe buze si biletele in buzunar, mi-am anuntat perechea, ca am platit si rata la televizor.
Septembrie, Hotel Doina. Ziua 1
In receptie miroasea a umbrela de plaja putreda si a chiloti de mamaie. Receptionera se uita simultan la amandoi chiar daca eu faceam genuflexiuni iar nevasta sarituri cu prajina. Am botezat-o Cami...de la Cameleon!
-Avem restaurant propriu, se si simte mirosul, ca acum se serveste pranzul. Doriti bonuri de masa?!
-Dorim sa traim mult, daca nu va derajeaza...Si cheia de la camera ca am vezica mica si feriga de colo ma atrage ca un magnet...
-Acum se face curatenie, cazarea dupa ora 16 si Dracena se uda odata pe saptamana!
-Ia uitati-va ce frizura avea Aurel Vlaicu in 1913...asa, asa, uitati-va ce bine arata! -Stati asa, cred ca la etajul 1 au terminat...camera 115; va uram sedere placuta la noi in hotel!
Fir-ar ma-ta a dracului de chioampa, ca aia te-a intors de la tata de ne-ai deocheat concediul! Camera 115 era exact asa cum am citit in prezentarea hotelului:
-Incapatoare: fix 2 paturi incapeau in ea, dar numai puse cap la cap si aratata ca un tunel.
-Geam tremopan: cat peretele exterior, nu avea plasa de insecte si nici rulou/jaluzea.
-Baie moderna: in antichitate cred ca era de-a dreptul futurista, cu placutele ceramice culoarea cacatului, cu capacul galben al WC-ului, cu dusul agatat de “ghiveta“ si cu scurgerea in podea.
-Renovata, curata: pana am aprins lumina. Dupa ce au fugit gandacii am vazut ca totul a fost...spoit, cu o mana de var, inclusiv aplica de pe perete si usa de la baie, peste petele de mucegai.
Restul avantajelor aveam sa le descoperim mai tarziu, pana la cele mai mici amanunte. Atunci nu ne-a pasat prea tare; am luat costumele si am alergat sa facem prima baie in mare.
-Pui, sunt atat de fericita...Jumatatea mea avea rar accese din astea, asa ca am luat-o in brate si am aruncat-o in apa sa-i treaca. A inceput sa urle, ca a muscat-o ceva, dar s-a linistit imediat ce i-am explicat ca e idioata. Pai cum sa traiasca ceva in supa aia de samburi de piersica, coceni de porumb, pahare de plastic, condimentata din abundenta cu coji de seminte de dovleac?! Probabil o fi muscat-o o cutie de bere.
Ne-am intins cearceaful pe plaja mai rece peste compostul de nisipul cenusiu, chistoace, coji de pepene, seminte de floarea soarelui, lingurite de plastic si cocoloase de staniol. Am lenevit la soare, invaluiti de briza sarata, iodata, cu miros de...
Naaamol de Techirghiol avem...Pooorumb fiert avem...Banaaaneeee, care vrei banaaaneeee?! Ici Radiovacance...Cel mai mare spectacol, unica ocazie de al vedea pe Doru Octavian...Dumitreeee.. ai grija de aia mica ca s-a cacat in nisip, du-te de-l arunca in mareeee!!!
Pe la 6, obositi de cacofonia sonora, jeg, putoare si caldura, haida in camera sa ne imbracam pentru cina. Asa am descoperit notiunea de apa calda nonstop intre orele 8-18, cu pauza intre 10 si 16. Ne-am asezat la masa pe terasa. La apus de soare s-a lasat o racoare, din alea de asteptai sa-ti cada bruma in farfurie si gutuia in cap. Am cinat la lumina romantica a becurilor economice, pe manelele telefonice ale unor schimbatori de valuta. Asta a fost ce-a mai obositoare zi din sejurul ala pe litoral.
Din momentul ala numai ne-am odihnit. Septembrie, Hotel Doina, restul zilelor Inainte de ora 11 a urmatoarei zile, a inceput vantul, pe urma ploaia, apoi combinatii, permutari si alte hibridizari intre ele. Am deschis televizorul. Nu l-am inchis pana la plecare, decat cand ni se parea ca s-a oprit ploaia. Am devenit Pro. Restul de 98 de canale erau cu pureci!. A fost perioada in care ne-am redescoperit ca si cuplu.
Ce pot face doi oameni intr-o camera de hotel? Sex, si depravare. Iar in pauze, tabinet, septic si poker pe porunci. Cine pierdea era obligat sa stea deasupra, sa verifice daca a venit apa calda, sau daca s-a oprit ploaia. Cand se oprea ne echipam ca in armata si fugeam cat ne tineau picioarele pana la un restaurant in care ne adaposteam la primii picuri. Am reusit sa ajungem la cinema in Constanta. Sa nu ma intrebati cum este filmul Politist la Holywood ca l-am vazut cu ochii inchisi, cu spatele la ecran.
A doua zi, murati bine am ajuns la Delfinariu. Tanti de la casa facea sudoku:
-Nu se tine spectacol ca ploua!
-Dar delfinii stau oricum in apa, am protestat eu!
-Dresoarea are nunta deseara. I se strica parul.
Pana la acest concediu nu mancam oaie...Din masochism m-am apucat de mancat frigarui de batal. Cand le aducea chelnerul la masa inca miscau. Turnam piper, si sare pana behaiau cand muscam din ele. Ma simteam cand mioritic cand...bacovian.
Satul de sex si TV mi-am cumparat o carte, Potopul lu' Sienkiewicz. N-am avut curaj sa o citesc. Am avut timp sa filozofez. Mi-am dat seama ce inseamna sa ai un suflet cald langa tine. Din cauza frigului n-am coborat din pat o zi, decat ca sa scutur patura de gandaci. Am invatat sa dorm. Noaptea era mai greu ca luptam pentru fiecare milimetru de patura si pierdeam. Ma trezea frigul. Dimineata ma pisam cu ochii inchisi si ma intoarceam in pat, pentru inca 4 ore de somn.
Iata cateva din avantajele de a avea cearceafuri galbene, putrede si gaurite:
-Cand le rupi, te simti ca o adevarata bestie in pat;
-Cand le patezi cu sperma, te simti pervers, nu vinovat;
-Daca doar le gauresti, se poate scurge nisipul care cade continuu din paturi.
Pe la ziua 4, am rugat Camelonul sa ne schimbe lenjeria de pat. Surprinzator nu ne-a refuzat, dar nu ne-a schimbat-o. Probabil era din specia Cameleona Autista Cretinoida.
In ziua 5 m-au trezit niste bubuieli, tipete, si usa de la intrare gata sa se darame.
-Pui, mi-e frica!
-Lasa draga , n-ai tu bafta sa fii violata in concediul asta! Care pizda matii esti acolo bah?!
-Aileii Esmeraldo...aici ie unii faaa....m-a injurat unu' de mama...mancai-ar pi..da din groapa sa-i ramana viermii in dinti!
Am iesit din camera gata de scandal dar m-am inmuiat ca untul in tigaie. Esmeraldei nu i se vedea carnul din maldarul de lenjerii de pat. Din ziua aia am iubit tigancile cu gura sparta!
Am mancat sticsuri cu struguri si am fost legat de pat. Dupa ce m-am eliberat, ne-am mutat in celalalt pat. Noaptea am numarat oi. In ziua 7 s-a oprit ploaia. La ora 11, eram cu bagajele in receptie asteptand Cameleonul sa predam camera. La 12 a intrat o blonda sculatoare si a iesit soarele. N-am intrat in blonda si nici soarele in nori. Sorinel a ars ca vara, umplandu-ne de spume in cele 5 ore de mers cu trenul pana acasa. Sfatul meu cu privire la mersul la mare in septembrie:
-Imbracati-va ca pentru Nepal.
-Luati-va de citit o carte cu naufragiati.
-Luati-va cel putin 5 tuburi de spray. Sa fie specializate: 2 pentru zburatoare si 2 pentru taratoare. Pentru taraturile de la servire, unul paralizant.
-Luati-va prezervative si gel. Sexul se masoara in cm si minute, tot ce depaseste metrul si ora se numeste frecare si necesita lubrefiant. Este ocaziea ideala de a aprecia sexul oral si bilele.
-Luati-va conserve, biscuiti si ciocolata. Dupa sex, foamea este crancena!
-Daca trebuie sa fie la mare, in septembrie, duceti-va in Corfu! Va raman si bani de o Dracena.

miercuri, 8 iulie 2009

Spala-te pe maini inainte!!!


De ce va sfatuiesc sa va spalati pe maini inainte de sa va pisati si nu dupa!?
Pai asa, ca sa nu patiti ca mine!
Lucrez intr-o fabrica. Azi am fost la buda sa scutur trandafirul. Am obiceiul sa ma pis numai cu mataranga sculata. Deci inainte de a ma duce la buda, intai ma uit la un clip porno sau ma gandesc la ceva pervers cum ar fi de exemplu mana mea. Fac asta de cand mi-am murdarit pantalonii de un pisoar jegos in care nu stiu ce dromader se cacase. Buda de la job are o cabina, un pisoar si o chiuveta. Am ales pisoarul ca nenorocitul de capac de la wc cade mai mereu si daca nu stii sa faci stop pipi, te uzi pana in canini. Deci m-am usurat linistit, in pisoar de la distanta repectabila de 25 cm (sic!) si cand sa o bag inapoi, vad ca pe capison am ceva...maro. Intorc sula cu mana: maro si una si alta! Duc mana mai aproape de ochi, miros, gust...era vaselina! Pe manerul usii aceleasi pete. Nu puteam sa o bag asa unsuroasa in chiloti. Imediat m-am gandit la hartia igienica de la wc.
Am dat buzna in cabina a carei usa era intredeschisa si m-am oprit cu scula exact in fata colegului Lica care statea ciucit pe tron mut ca o statuie. Cand m-a vazut a inceput sa urle uitandu-se crucis la teava mea:
-Baa ...ai inebunit, ia-ti pula plina de cacat din fata mea!
In acelasi timp eu urlam la el:
-Ce faci mah stai pitit, de ce nu faci galagie sa stiu ca esti?!
-Ma cac ma, asta fac! Asteptam sa iesi tu sa trag si io o basina linistit!
Am luat hartia igienica si am incercat sa-i explic:
-Caca-te mah linistit ca asta maro este vaselina.
-Huuh...ce faci mah?! Umbli cu ea sculata si gata lubrefiata?! Iesi ca te omor!
Am iesit injurand, urmat de sulul de hartie al carei capat mi se agatase in prohab.
Nu reusisem sa-mi reglez bine respiratia cand in baie a dat sa intre un alt coleg care instant a inceput sa injure:
-Bai ce faci baai, te speli la cur in chiuveta?! Nu ma intereseaza cine ti-a luat hartia bah, i-ati curu' paros din fata mea, ca ma pis pa tine! In pizda matii de strutz care te-ai cacat pe clanta!!!

duminică, 21 iunie 2009

6 din 49!!



Noi romanii nu suntem nici mai buni nici mai rai decat altii, dar in mod clar deosebiti. Suntem intotdeauna atipici. Pentru noi timpul nu e liniar ci eliptic-ciclic, iar spatiul nostru pare definit de banda lui Moebius.
Romania este un disc descentrat din fabricatie si repetat zgariat in incercarea de a-l rectifica. Acul sare de la piesa la piesa si de la nota la nota, trecand bipolar de la agonie la extaz. Este tara in care nomazii isi construiesc palate, profesorii cersesc in strada si pe camp cresc pungi in loc de grane.
Pentru ca exista o lege a compensatiei, romanul este un castigator din nastere. Ca sa dovedeasca asta, romanasii se lauda cu 700 de “cazinouri” numai in Bucuresti. Ei si ce, ce daca in toata Ungaria sunt 3 cazinouri, iar in Grecia tara care traieste numai din ce cheltuie altii, nu sunt decat 9?! Las' sa fie Bucurestiul nost' mai tare ca Las Vegas si Monte Carlo la un loc!
Romanii joaca, pariaza, baga la aparate, dau o gheara sau baga la pacanele. Cei mai multi cotizeaza la Smecheria Romana unde invariabil joaca aceleasi 6 numere ixate din toate 49 si bifeaza unu la noroc. Spiritul de castigator este mostenit genetic dar trebuie si cultivat. Trebuie data sansa de afirmare tinerei generatii inca din frageda pruncie, lasand copii sa chibiteze la poker, sa aleaga numere din bol, sau lozurile de pe sarma.
Uite de aia nu m-am mirat deloc cand am vazut idilica scena de familie din poza de mai sus. Cu mami si tati jucand la slot machine, ala micu' din port-bebe cred ca visa fructele de pe ecran facute piure, steagurile pe post de scutece si monezile ca jucarii. Le-am urat sa aiba bulan, iar ceea ce-mi doresc mie, va doresc si voua.
Dati tare, ca sunt masochist, bata-va norocul!

vineri, 19 iunie 2009

Pasarea de foc



Am citit Phoenixul de doua ori din doua motive. Primul motiv este legat de modul complicat in care scrie Sorana. Ea scrie sunete si poze. Ca sa o citesc trebuie sa ma prefac analfabet, sa inchid ochii, sa-i ascult imaginile. Al doilea motiv este sincronizarea. Trebuie sa fii in aceeiasi stare de spirit, sau sa o lasi sa ti-o sugereze.
Asa ca am citit Phoenixul a doua oara, fara sa mai caut altceva decat impresia vizuala.

Am depasit papusa frumoasa in hidosenia ei, papusarul impotent circumcis din lipsa de ocupatie mintala si am ajuns la cuibul pasarii de foc. Era undeva la jumatatea dintre pamant si cer...poate in stratosfera?!
Aici am inchis ochii si mi-am inchipuit-o cazand din inalt, tromba de flacari, meteor organic, proiectil bioplasmatic intercontinental. A cazut arzand, consumand aerul rarefiat al inaltimilor, sfasiind matasea lunii.
Impactul mi-a trecut unda de soc direct prin diafragma, mi-a ars irisii si mi-a sters mintea. Cerul a albit; intr-o clipa de spaima, batranul Cronos si-a pus mainile la ochi. Din tacerea grea a jarului, din magma zonei zero, tipatul metalului tras in fibre, a ridicat-o incet. Soarele si-a extins un limb turnanadu-i viata in trup, devenindu-i in acelasi timp mama, tata si cuib.

miercuri, 17 iunie 2009

Salveaza planeta, sinucide-te!!!

A reaparut Oedip. Am crezut ca sa dat la fund (al cui oare?!). Am vrut sa intreb motoristii despre calarasul din Rohan, dar astia fug mai repede ca vanturile si n-am prins decat niste gaze presupuse de esapament.
Despre articolul sau: Ecologie sau stiinta gunoieritului!, pot sa afirm cu tarie ca m-a uns la pipota si ca (incredibil!!!) l-am inteles 98% in ciuda savantelor enunturi din preambul.
Dar articolul tati...articolul asta ar merita publicat undeva unde sa poata fi citit de cat mai multi oameni. Mi-a provocat hemoragie de amintiri.
Mi-am dat seama ce dor imi este de munca patrioica si sinistra farsa a ecologizarilor odata pe an. Mi-a adus aminte cat imi lipsesc stourile trecatorilor care radeau de mine ca matur moca, in timp ce aia de la REBU iau spor de rusine. Imi este dor de adunat gunoaie dispersate pe versantii ozonati ai Carpatilor, ca sa le pot mirosi concentrate in groapa de gunoi din fata geamului. Mi-a reamintit de zonele din parcuri unde copilul ma intreba: tati, asta e padure?!
Acum n-o mai face, pentru ca la 5 ani poate deosebi asfaltul de pamant si aleea de poteca. Trait in jungla urbana, omul nu tanjeste ci doar este curios cum arata una naturala. Poti cere unui cocalar sa vada copacul din lemnul pentru gratar?
Dar fi cinstit, intre Zewa si frunza de brusture, tu ce alegi?! Vrei sa-ti sufle Crivatul in ceafa, sau aerul conditionat? Vrei sa mananci sau sa te manance?!
In curand ecologia va fi una cu eutanasia.

Salveaza planeta, sinucide-te!!!

marți, 9 iunie 2009

Cum nu am votat duminica....



M-am trezit intr-o pozitie de contorsionist cu juma' de norma, gata sa cad din jumatatea mea de pat. Motivul - erectia matinala confirmata si valorificata. Am cafelit, dupa micul dejun cu avocovrigado. Am vrut sa rosbranzim, dar ni se terminasera rosiile. Da-le in branza!
Ma tot sacaia o senzatie ca o musca verde si paroasa, din alea care iti transforma nasul in futodrom si nervii in corzi de parasuta. Si eram asa, vag vinovat, ca si cum as fi terminat primul sau m-ar fi prins seful dand cu pumnii in automatul de cafea. O fi fost avocado ala stricat?! Apoi m-am luminat.
Era luni, zi libera prin gratia guvernantilor care umplu bisericile in timp ce golesc buzunurale enoriasilor.
Drace, saptamana asta incepe direct cu 3 ceasuri rele! Dar ieri, ce trebuia sa fac eu ieri Duminica 7 iunie?
Trebuia sa arunc varza.
Las-o, ca oricum nu este singurul lucru putred din viata mea. Sper ca la Domo imi primesc ca avans, frigiderul vechi cu tot cu hoiturile din interior.
Ar fi trebuit sa castig la Loto.
Mi-au iesit 2 numere la 6 din 49. Lasa pui, ca noi avem noroc in dragoste! Pui, ce faci cu valizele alea? Ah da…trebuia sa castigam la Loto! Acum lasa valiza jos pui!
Ar fi trebuit sa o sun pe mama.
Daca supravietuieste, o sa dau cuiva de pomana perusul ala. Mama nu mai face fata, cu atatea pomeni si conserve si teleneovele.
Ar fi trebuit sa-mi sun viitoarea fosta iubire. Este ca o insecta care continua sa zvacneasca din craci cateva ore chiar daca are capul retezat. Ma sunat x, o prietena comuna.
Uite asa am aflat ca sufletele muierilor au cifru cu prefix de Vodafone, si ca prietenele sunt in stare de multe cand nu cer nimic in numele lor.
Poate ar fi trebuit sa votez.
Duminica 20% din populatia cu drept de vot a Romaniei s-a folosit de el. Restul nefiind pensionari, politicieni sau gospodine care se folosesc de drot in loc de vibrator au privit, au ignorat sau injurat.
Vineri
Anda avea la status: “duminica votez”. M-a indemnat si pe mine la vot. Cred ca pizda Andei a luat-o razna de tot. In loc de plasa de fluturi a devenit urna de voturi. Daca o tine tot asa, va ajunge cutie postala unde doar tataia va mai arunca un ochi, in speranta ca i-au marit “astia” pensia.
Celor 80% care nu si-au ratat weekend-ul prelungit pentru satisfacerea unui drept, popularizat ca datorie, le dedic urmatoarele versuri:

Pui te rog eu mult, sa stingi televizorul,
Nu vreau sa-l mai vad pe Primul Pitic!
Nu vreau s-o vad pe Eba cu Chiorul,
Nu-mi miroase a Crin, nu vreau nimic!

Inchide Antena, mi-e greata de Badea!
Nu-mi pasa unde pleaca Prostovanul.
Ma pierd rau cu Firea, ma ucide Gadea,
Sa moara Ciutacu, de nu sparg ecranul!

Disculpare: nu sunt PRO nici Realist, n-am nimic la Antene, doar postul asta am apucat sa-l vizionez cateva minute inainte sa vomit de mandrie ca sunt roman!