miercuri, 10 decembrie 2008

Omul cu vaza..


Poti trai cu ochii larg deschisi, constient pana la durere de ceea ce te inconjoara, sau poti exista inconstient, ca un animal ce se bucura de o raza de soare sau o farama de mancare. Suntem creaturi ciudate, nici animale nici zei, suntem un fel de vaze in care infloresc suflete. Practicand constienta, obsedati permanent de sanatate, de corectitudine si moralitate, ajungem sa traim mult dar singuri. In mod opus, cultivand satisfacerea instinctuala a nevoilor, indiferenti la costuri si riscuri, ne pierdem zilele inainte de termen. Va pot da un singur sfat: taiati coditele si schimbati apa!

vineri, 28 noiembrie 2008

Bursa locurilor de munca!

Draga colega,
Stiu ca esti noua la Resurse Umane, dar trebuie sa te descurci intrucat eu sunt prinsa cu auditul in back office-ul din tara. Din pacate n-am reusit sa-ti gasim nici un translator bun asa ca de tine depinde selectia si angajarea urgenta a personalului din UgaUga. In evaluarea cunostintelor specifice te poti baza pe colegul de la Tehnic. Iti recomand sa-l lasi sa urmareasca video cum decurg interviurile. Atasat acestui mail ai cateva metode si tehnici de intervievare a candidatilor preselectati. Ne revedem intr-o saptamana.
Mioara B.Laie
HR Manager

Draga colega,
Imi pare rau sa te anunt ca Dna. Oita Merinos, inspector resurse umane, este bolnava de galbeaza. Nu te preocupa de soarta selectarii personalului pentru noua noastra fabrica de aici, intrucat am rezolvat ieri aceasta problema . Pentru ca documentul atasat a fost sters de antivirus si am inteles ca eu nu trebuie sa vorbesc cu ei, am elaborat singur o metoda de ai pune pe candidati la posturile potrivite. Am invitat toti candidatii odata intr-o camera in care se aflau o masa si doua scaune. I-am lasat singuri doua ore, fara sa le dau nici o instructiune. Dupa ce s-a scurs timpul, m-am intors sa evaluez situatia. Iata lista de participanti, inregistrarile video si recomandarile mele:
- pe cei care au demontat masa, puneti-i la Departamentul Tehnic;
- pe cei care au numarat cuiele, aschiile si nodurile, trimiteti-i la Finante;
- pe cei ce au tipat si au dat din maini, ii recomanad ca fiind buni la Productie;
- pentru cei ce au vorbit cu scaunele, un loc potrivit ar fi la Personal;
- pe cei care nici macar nu au ridicat privirea cand am intrat in camera, plasati-i la Serviciul Securitate;
- pe cei care mai aveau puterea sa-mi zambeasca dupa doua ore de asteptare, trimiteti-i la Marketing;
- pe cei care au plecat mai devreme, puneti-i la Vanzari;
- cei care au adormit, au stofa de Manageri.
PS: Pe doamna care a venit dupa ce s-au terminat interviurile, am angajat-o ca Manager HR. Prima ei decizie a fost sa luam amandoi o minivacanta din fondurile de protocol ramase prin angajarea intr-o singura zi a intregului personal. Ne revedem in 5 zile.
Radu D.Banu
Ing. Tehnic

joi, 27 noiembrie 2008

Manual de utilizare FEMEIA



FEMEIA (Felix Eva-Masina Eterna de Iubit Androgini)
Manualul Utilizatorului

Introducere:
-daca nu sunteti familiarizat cu masina, reveniti la acest capitol numai dupa ce ati citit restul, ati urmat un curs de specializare, sau ati exersat in modul manual.
-daca ati citit manualul, nu mai aveti nevoie sa cititi introducerea.

Prezentare:

F.E-M.E.I.A este o masina de inalta finete si fiabilitate, care sub un finisaj elegant si delicat, ascunde robustetea indelung testata a milioanelor de generatii precedente. Este o masina cu intrebuintari multiple, capabila sa ofere satisfactia obtinerii unor produse de calitate in conditiile exploatarii de catre un operator calificat si utilizarii unor tehnici corecte.

Parti componente:

1 sasiu, 2 suporti deplasare, 2 brate, 1 modul comanda, 3 sloturi flansa elastica, butoane si senzori.

Inaintea utilizarii:

-inventariati cu grija toate componentele masinii
-aveti grija sa nu pierdeti accesorii minuscule cum ar fi inele, coliere, bratari sau lanturi
-verificati ca masina sa nu prezinte fisuri, julituri sau chiar piese lipsa
-verificati ca masina sa nu prezinte scurgeri, dar sa fie lubrefiata corespunzator
-verificati sigiliul; daca nu are, nu reclamati producatorii; cereti referinte de la ultimul utilizator
-verificati sursele de apa, gaze si curent; inchideti-le!
-verificati locul de amplasare si asigurati-va ca aveti spatiu de manevra.
-daca intentionati sa utilizati masina in pozitiile vazute in filmele de prezentare aveti nevoie de o camera standard; pentru pozitiile zoomorfe ½ din acest spatiu, iar pentru cele de productie prototip si serie doar de ¼ din spatiul initial

Pornirea masinii:

-inaintea de pornirea propriu zisa, va sfatuim sa verificati functionarea la mersul in gol
-scoateti cat se poate de rabdator husa, apoi protectiile textile ale pieselor delicate
-inspectati masina vizual, apoi tactil si daca doriti chiar organoleptic
-luati pozitia de operare dorita si incepeti prin a testa senzorii de la panoul central. Dupa cateva clipiri cele doua leduri frontale se sting iar masina scoate un sunet usor, semnal ca totul este in regula .

Operarea masinii:

-indepartati suportii masinii la un unghi convenabil; puteti chiar sa-i legati de un calorifer.
-verificati ca tija pistonului dumneavoastra sa fie in pozitia maxim superioara.
-initial mentineti tija pistonului cu mana, avand grija sa nu-l loviti de masina sau de alte obiecte dure.
-lasati pistonul sa coboare usor printre umerii flansei, pana ce garniturile se mai dilata si se slabesc corespunzator.
-odata ce v-ati asigurat ca miscarea pistonului se face fara abraziune puteti mari viteza cursei la parametrii de proces, avand insa grija sa urmariti incontinuu indicatoarele masinii.
-functionarea trebuie sa fie lina fara zgomote suspecte, fara scurgeri de ulei, abur sau aer.
-pentru a preveni ejectarea prematura a lichidului hidraulic, infasurati mai inainte teava cu latex, si din timp in timp slabiti gradual frecventa de lucru. Cand presiunea este maxima, descarcati complet uleiul din cilindru, apoi lasati tija pistonului sa coboare incet in pozitia repaos.
-scoateti protectia si nu o reutilizati.

Intretinere si reparatii:

-faceti curatenie la locul de munca utilizand inclusiv limba
-protejati masina cu huse cat mai lungi si rezistente, oricat de mult v-ar placea carcasa ei originala
-evitati sa o bruscati; in caz de functionare defectuoasa nu loviti masina cu pumnul, piciorul sau si mai grav cu ciocanul. Este mai indicat sa-i taiati alimentarea cu energie, lubrefianti scumpi si eventual a cardului. In cazul unor probleme grave analizati atat masina cat si pe dumneavoastra ca operator apoi incercati un restart. Daca nu functioneaza, va sugeram sa o schimbati cu una mai noua.

Garantii:

Odata ce ati scos husa de pe ea, masina isi pierde orice garantie

joi, 20 noiembrie 2008

Anathema se...


Te blestem sa traiesti, sa respiri din aburi
Pe umeri ninsoarea, sa-ti creasca aripi
Sa-ti curga mierea in voce, cu ochii nori
Sa gusti cerul, in ureche sa-ti planga viori
Te blestem sa iubesti, sa inspiri poeme
Sa faci contract cu Eros, dar sa-ti fie lene
Sa transmiti dorinta ca un fir intre cleme.
Sa tintesti realist dar sa prinzi himere
Te blestem sa urasti, sa-ti iubesti dusmanul
In joaca soarta lui, sa o decizi cu zarul
Sa-i mananci fierea ca sa ii simti amarul
Savurand razbunarea ca un popa troparul
Te blestem sa ierti, din paharul plin
Ridicat spre luna sa degusti venin,
Sa urli cu lupii, sa mananci pelin
Sa zambesti la moarte te blestem, amin!

marți, 18 noiembrie 2008

Cozonac cu furnici


Oamenii au diverse fobii, deci ma puteti intelege si pe mine care ma tem de...cozonac. Si cat imi placea cozonacul! Cu cat avea mai multa nuca, cacao si rahat, cu atat il iubeam mai mult. Am cateva amintiri despre intamplari destul jenante dintre care doua patite din cauza cozonacului.
Prima este legata de casa bunicilor din partea mamei la o saptamana inainte de Pasti. In dulap, bine invelit in unsuroasa si maronia hartie, eu fratele si doua verisoare am detectat un cozonac. Era o minune. Era interzis. Era post. Ca niste infractori ne-am ascuns in intunericul camarii si l-am infulecat. Una din verisoare cuprinsa de remuscari a pus partea ei abia atinsa in hartie si a bagat-o inapoi in dulap. In cateva ore toti am inceput sa tragem vanturi de ne falfaiau chilotii. Toata noaptea am basit in nestire de s-au aburit geamurile, s-au ingalbenit perdelele si s-au ofilit muscatele mamaiei. Batrana chiar se mirase: da' ce aveti maica de basiti asa, parca ati fi mancat furnici?! A doua zi am vrut sa elimin ispita mancand si ultima felie de cozonac. La lumina am vazut ca ceea ce candva fusese spirala de nuca cu cacao era...negru de furnici.
A doua amintire basinoasa este legata de casa prietenului meu din copilarie la care intrarea in baie se facea din bucataria-camera de zi.. Tin minte ca m-au intetit crampele la pranzul din a doua zi de Pasti. Mancasem cozonac. M-am scuzat ca un tanar bine crescut si m-am incuiat in wc. M-am abtinut cat am putut, am dat drumul la apa, am fosnit ziare...apoi m-am usurat cat de repede a fost posibil. Cand am reintrat in camera, toata lumea s-a uitat la mine ca la comanda.
- Ia zi Ducule, ce ai facut acolo...gemeni, tripleti?! Ai avut o nastere cu probleme...cezariana?!
Am ras cu totii, apoi ei au dat navala afara cu ochii in lacrimi, ca eu radeam prea pro...fund!
A treia chestie este proaspata pentru ca s-a intamplat ieri tot la ora pranzului. Cozonacul l-am mancat alaltaieri seara, si pot sa jur ca n-am vazut picior de furnica in el. Poate s-or fi ascuns foarte bine, cine stie?!
In plina sedinta, am inceput sa simt ca o sa ucid pe careva cu catarama de la curea daca nu ma dau rapid intr-o buda. Ma balonam vazand cu ochii iar prin mate imi ghioraiau sute de motani in calduri impreuna cu perechile lor violent deflorate. M-am scuzat si foarte demn am pornit catre baia salvatoare. Prima basina scapata in drum spre usa, a fost mascata de scartaitul scaunelor. A doua sperasem, ca a coincis cu trantitul usii. Pe a patra am mascat-o printr-o tuse de muribund, iar la a cincea deja mi se cam rupea de ce aude lumea, ca eram in agonie.
Ajuns in wc, am incuiat usa de la cabina si m-am exprimat liber. Probabil ca basinile indelung retinute au un efect halucinogen, caci mi s-a pus o ceata pe ochi si o pacla in urechi. Propriile-mi gemete de satisfactie le-am auzit abia dupa ce am tras apa. Am inghetat in prag, pentru ca in sala cu pisoare si lavoar era directorul general alaturi de cativa specialisti veniti la audit. Grozavia de concert data de curul meu ia surpris asa de tare ca lasasera usa deschisa. Pe hol am vazut alti specialisti si colegi aflati in drum spre bucatarie, baie sau birouri. Am inceput rosu la fata sa ma scuz.
- Domnule director, eu...
- Radu, tine-ti respiratia si asculta-ma cat mai pot vorbi! Ia-ti cateva zile de concediu, as sugera chiar medical...Te rog, insist chiar sa mergi la un specialist internist sau proctolog. Macar la un tinichigiu auto sa-ti monteze o toba cu amortizor. Daca nu se rezolva pe cale medicala sau mecanica, ia-ti jumatate de norma la orchestra din parcul orasenesc pe post de trombon, corn vanatoresc, sau tuba. Oricum nu te arata cateva zile pe aici ca din toaleta de alaturi am auzit tipete de femei si banui ca acum sarmanele zac lesinate pe gresia aia rece. Cele din sala de consiliu au avut macar sansa sa fuga.
- Dar Domnule Director, vreau sa-mi cer scuze fata de cei de la audit!
- Nu te preocupa de asta Radu! O sa salvam noi ce se mai poate salva; avem telefoane si masini rapide, asa ca pe o parte o sa-i prindem din urma si o sa le explicam ca totul nu a fost decat un moment artistic sau pirotehnic prost regizat. O sa ducem niste suflante din fabrica si la nevoie o sa spargem cateva geamuri. Uite o prima de vacanta in numerar, facem decontul mai tarziu! Acum grabeste-te si pleaca, ca nu stiu daca mai rezistam unui al doilea atac!
Asta a fost tot, acum sunt calm. Sunt singur in camera si pot sa ma bas cat vreau, ca nimeni nu aude nimic. Sper ca pe fisa mea nu scrie alergie la cozonac, ca rup gratiile!

luni, 17 noiembrie 2008

Motive motivate de divort !

Preluata si cu mustati si coada stufoase, de mine impopotanata!
Draga mea Maria,
Daca vrei sa stii motivele mele de divort te anunt ca anul asta am avut 365 de tentative de a face dragoste, din care am reusit de 36 de ori, adica in medie, o data la zece zile.Iata lista cu motivele pentru care nu am avut mai mult succes:
- 37 de ori pentru ca lenjeria era la spalat si nu aveai chef sa “ne frecam” pe pat
- 37 de ori pentru ca lenjeria era proaspat spalata si nu aveai chef sa “facem harti” pe ea
- 27 ori pentru ca era prea tarziu
- 29 ori pentru ca era prea devreme
- 43 de ori pentru ca erai prea obosita
- 14 ori pentru ca erai prea nervoasa
- 25 de ori pentru ca era prea cald ca sa te acopar cu trupul meu
- 15 ori pentru ca era prea frig ca sa te dezvelesc
- 22 de ori pentru ca aveai o migrena, rezistenta inclusiv la tranchilzantul pentru elefanti turbati
- 17 ori pentru ca ne aude copilul (stiu ca este greu sa recunosti ca l-ai nascut hipoacuzic)
- 9 ori pentru ca ne aude maica-ta (dar nici sa dorm n-am putut, pentru ca sfoaraia)
- 3 ori pentru ca ne aud vecinii (daca noi nu-i auzim pe ei, inseamna ca nu fac sex?!)
- 24 ori pentru ca erai pe stop (n-au venit aia de la Guinness Book sa inregistreze mestra ta bilunara?!)
- 9 ori pentru ca, n-aveai chef (pe mine m-ai bagat cu botul, pe motiv de, “cheful vine mancand”)
- 6 ori pentru ca nu te-am dus la plaja
- 7 ori pentru ca, te-am lasat sa te arda soarele (macar soarele)
- 5 ori pentru ca nu vroiai sa-ti deranjezi coafura (pagoda din sarmale cladita de coafeza in cap)
Din cele 36 de reusite rezultatul nu a fost satisfacator:
- 11 ori pentru ca stateai pur si simplu intinsa nemiscata
- 8 ori pentru ca imi tot aminteai ca oamenii sunt vinovati ca exista gauri in stratul de ozon
- 9 ori pentru ca mi-ai cerut sa ma grabesc, ca sa terminam odata (iti convine, ca nu tu transpiri!)
- 7 ori pentru ca a trebuit sa te trezesc sa-ti spun ca am terminat (ziceai ca-ti place ca sunt anestezist)
- 1 data pentru ca mi-era teama ca te-am ranit, din cauza ca brusc, te-am simtit miscandu-te.

Dragul meu viitor fost sot,
Ca deobicei incurci lucrurile. Iata motivele reale pentru care nu ai reusit sa faci sex:
- 36 ori pentru ca n-ai venit acasa (stiu ca amnezia selectiva este cel mai greu de tratat)
- 5 ori pentru ca ai venit beat si te-ai dat la pisica (nu inteleg de ce pe mine ma pui sa ma epilez)
- 21 ori pentru ca nu ti s-a sculat (sa stii ca nu se intampla oricarui barbat)
- 33 ori pentru ca ai ejaculat precoce (te rugam sa-mi dai drumul, nu sa-ti dai drumul)
- 19 ori pentru ca, ti s-a culcat inainte de a ti se scula (incearca tu sa faci felatie unei gume de mestecat)
- 38 ori pentru ca ai lucrat ca boul pana tarziu (probabil de aia bei cate o galeata de vin)
- 29 ori pentru ca trebuia sa te trezesti devreme sa joci fotbal (prelungiri la terasa cu lovituri la portofel)
- 10 ori pentru ca aveai un carcel in talpa (poti lua piciorul de pe ambreiaj macar in pat)
- 2 ori pentru ca te-ai batut si ai luat un sut in boase (daca purtai chiloti, te alegeai cu vanatai la rotule)
- 4 ori pentru ca ti s-a intepenit fermoarul de la pantaloni (iata inca un motiv sa porti chiloti)
- 3 ori pentru ca ai racit si iti curgea nasul (cum ramane cu aspirina saracului?!)
- 2 ori pentru ca ti-a intrat span in deget (bandajat, arata chiar excitant)
- 20 ori pentru ca ai uitat ca nu ma cheama Maria
- 6 ori pentru ca ai apretat pijamaua, in timp ce vizionai filme porno
- 98 ori pentru ca trebuia sa faci exoftalmie si laringita la meci
PS.
Sa stii ca singura data cand am stat intinsa nemiscata a fost atunci cand m-ai confundat cu cearsaful. Si nu despre ozon vorbeam, ci despre sexul anal si despre Lili care vroia sa o facem in trei. Iar cand ai simtit ca m-am miscat a fost din cauza ca ai tras un vant si incercam disperata sa respir.
PPS.
Daca vrei sa afli cum sa impaci jobul si sportul cu sexul, lasa dracului statistica si fa-ti timp sa bei o bere cu amantul meu!

vineri, 14 noiembrie 2008

Mihaela Radulescu si teava de Otel


Nu am preocupare pentru relatiile mondene, babele violate, tapii logoditi si mustele decapitate intre dintii presei de scandal. Dar cateodata fiind rautacios din fire nu ma pot abtine sa nu scuip, ca sa nu inghit o flegma prea vascoasa care deja s-a racit. Atunci arunc punga de bomboane agricole peste bere, dau drumul la catarama, si ma uit la stiri. Eu deobicei deschid televizorul ca sa vad daca n-am uitat cumva sa platesc cablul. Si totusi in scurtul timp cat fac inventarul programelor (69), apuc sa aflu mai mult decat imi doresc.
Uite asa am aflat ca febletea mea, Mihaiela Radulescu, s-a saturat sa-si ia elan si lipsita de detenta a sarit din lac in putza. Am fost tot atat de dezamagit ca atunci cand am aflat ca s-a maritat Whitney Houston cu Bobby Brown. Este adevarat ca am iertat-o pentru tradare cand am auzit ca ala o batea cu cureaua de la ceas, dupa ce-i utilizase geamul ca sa traga cocaina pe nas. Apoi m-am gandit cum o batea Ike pe Tina si cum facea George Michael vocalize prin boscheti si am devenit foarte indulgent. La urma urmei nu-i anormal sa pui elanului coarne, si daca tot o faci, gasesti un caprior tanar.
Tinand cont ca la ora actuala capul de afis este tinut de Monica lui Columbeanu si, neavand chef sa treaca drept biosexuala, vedeta de la Budinca in Vanilie, a trebuit sa se laude si ea cu ceva. Si-a tras amant filiform cu un deceniu mai tanar ca ea, ca se poarta astia cu...marja mare. Fara sa fiu urmasul Mamei Omida, va pot spune ca relatia asta este destinata sa fie o stea. Adica o sa straluceasca discontinuu, pe intuneric, cand nu ai altceva de privit la TV. In scurt timp o sa paleasca si o sa apuna mai intai in presa si dupa aia in privat.
Este logic ca acum fiind proaspat despletita, Mihaiela ii spune bibicului Dany Otel, dar dupa ce fierbinteala o sa-i decaleasca teava, treptat va deveni Dan Iote-l, ca la sfarsit de relatie sa fie acuzat de ejaculare precoce si sa devina...Dan Iutila. Recunosc simptomele de la relatia cu Juniorul Banica, baiat mai mult romantic, care de atata tinut microfonul cu ambele maini sub nas si purtat pantaloni intrati la apa, a racit la maleole si a renuntat la areolele creolei. Urmatoarea relatie a fost cam tot atat de lunga pe cat de groasa se facuse gluma in precedenta. Si uite asa executa diva dansuri de societate la teava de otil.
Deci recapitulam: Stefan o impingea (cu pumnul), Elan o impungea (insuficient), Dany o...iutea (unde?)!
Festina lente, Dany boy!

miercuri, 12 noiembrie 2008

Picnic la Vorona !


Vizita la manastirea Vorona mi-a umplut sufletul de piosenie si stomacul de acid.
Noi oamenii suntem profund religiosi, pana ni se face foame, sete sau intram in rut. Odata pusi bine cu divinitatea, desfacem falcile si curelele ca sa atingem realitatea cu zonele unde avem pielea mai fina.
Mi s-a fixat aceasta idee pe pajstea verde Connex, unde portierele trantite in ciuda chitului, revarsau ghiortanii veniti la picnic. O parte dintre ei colindasera mai devreme aleile manastirii platind acatiste sa castige la loto, sa li se marite curva sau sa moara dusmanii de le culeg prunele peste gard. Acum eliberati de grija, venisera sa comunice cu natura.
Poiana era aproape plina, asa ca ne-am intins patura unde am gasit loc. Lipsiti de program propriu, ne-am amuzat cu spectacolul oferit. Timp de o ora un burtos chelbos a stat cu curul in sus sufland in jar. Din cand in cand de atata efort mai scapa presiune si pe partea celalalta. Macra lui sotie se inrosise de rusine carand la si de la gratar cantitatile de carne suficiente unui spital pe o luna. Baietelul rubicond si fetita lor dolofana au simulat ca bat mingea impreuna cu un tanar gravid. Pekinezul familiei ne-a pisat expert lada frigo, dupa care a cautat alte victime ocolind suspicios copacii. Am mancat struguri si am baut ciocolata calda. Incercand sa returnez o minge, am murdarit o balega destul de proaspata. Am scos sosetele si le-am bagat intr-o punga. Mai jos de noi un gras la bustul gol isi prajea slana la soare, lacrimand a fum. Sotia lui, la fel de alba si obeza, sfaraia ca un caltabos in treningul pe care-l violase probabil tinandu-si rasuflarea. Unde seismice sau valuri tsunami le jucau sub piele la fiecare pas. Ma gandeam ca ce-i doi sunt o reclama reusita la medicamentele coronariene, saune si produse de slabit. Dintr-o masina proaspat sosita s-a descarcat o casa intreaga. Am numarat in ritm de manea: patru fotolii si o masa plianta, un gratar, doua lazi cu bere, o lada de apa minerala, doua lazi cu carne, doua lazi cu fructe, table, carti de joc, rachete de badminton, trei paturi, doua cosuri cu paine, mustar, suc, etc. Barbatul Nike ii marturisea barbatului Fubu ca moare dupa Denisa. Sper sa se tina de cuvant ca prea m-a terorizat iubirea lui la scarita si nicovala. Doua femei Dolce & Gabana discutau apreciativ despre aerul de munte scuturand in iarba scrum de Kentane. Doi tineri s-au indreptat catre padure. El isi tinea intr-o mana telefonul si in cealalta ouale. Ea chicotea vesel tinand in dreapta o Colicica la un litru si in stanga un sul de hartie igienica. La subrat avea o patura. Ocupat cu o buburuza am uitat de ei.
Gaza sa plimbat pe stanga mea, gata sa cada taman cand a ajuns la verigheta. A zburat scurt alaturea, pe alta mana, hotarata sa guste din stralucirea altei verighete deosebita ca metal si lucratura. O fi garagarita spionul vreunui bijutier sau al unei jumatati geloase?! Cuplul revine din padure numai cu patura. Asa de repede?! Unde au aruncat sticla, si ce naiba au facut cu intregul sul de hartie?! Brusc mi-a venit si mie chef sa simt padurea. Dupa ce am scapat de presiune, am facut cativa pasi si m-am lasat sa cad in frunzele umede. Cu fata in sus am privit pinii intepand cerul si pasarile inotand prin el. In momentul ala au batut clopotele. M-am speriat, m-am adunat de pe jos, in mine, apoi am iesit la larg.
In aurul toamnei, pe pajistea imposibil de verde, m-am simtit mic, mic...atat de mic cum te poti simti numai dupa ce l-ai cautat pe Dumnezeu si nu l-ai gasit acasa.

luni, 10 noiembrie 2008

Octombrie la Vorona


Soarele ardea ca vara, albinele inganau cantecul vietii printre florile toamnei din gradina manastirii Vorona. In fata pridvorului bisericii din dreapta portii, un cersetor cretin se invartea printre vizitatori. Era atata liniste si soare, ca am inchis ochii si am tras adanc in piept aerul spiritualitatii. Casutele spoite in alb, cu cerdacuri pline de muscate pareau butaforie de reclama. Afara totul era plin de caldura si viata. In interiorul racoros al bisericii, lumina putina te obliga sa pleci privirea in podea chiar daca nu erai evlavios. Pentru prima data in viata am vazut o biserica fara cafas. De cand corul si politonia au devenit istorie la ortodocsi, cafasul slujea drept depozit.



Amvonul arata si el cu desavarsire decorativ caci nici o scara nu urca la locul unde in vechime vorbea preotul pentru a fi auzit si vazut de enoriasi. Lumanarile le puteai lua singur si o clipa m-am intrebat daca toata lumea pune banii in cutia de alaturi. Cu ochii la pantocrator am inaintat catre altar, unde am deschis usa din stanga, banuind ca usile imparatesti sunt ca deobicei blocate. In spatele meu lumea saruta icoane si tatataia a dezaprobare pentru curiosul ce-si vara capul in altar. Spre deosebire de ei, eu stiam ca n-o sa ard in iad pentru ca am refuzat sa fac hepatita de la secretiile lasate de altii pe lemnul afumat si ros de carii. Sub hotele din dreapta pridvorului ardeau de doua ori mai multe flacarui la “morti” decat la “vii”. Am privit la cele trei lumanari din mana si m-am simt meschin de ecologic. Restul bancnotelor pe care le scosesem din buzunar pentru lumanari l-am pus in mana cersetorului. Chioscul fantanii imi parea usor rupt de arhitectura locului, dar am tacut si am facut poze ca orice turist ce viziteaza manastirile Moldovei.
Bojdeuca cu placa memoriala mi-a adus aminte de casa bunicilor din partea tatei. N-am intrat. Cu siguranta avea doua camere in care se intra din micutul hol din mijloc. Am simtit un fior copilaresc. Daca ei s-au dus la Dumnezeu si El este pretutindeni, atunci in casa aia...
Am zambit imaginandu-mi ca in hol pe masa s-ar putea sa fie o chisea cu dulceata de nuci verzi cum numai buna stia sa faca. Din pragul usii mintii am privit in camera din dreapta, unde pe patul cu saltea de paie bunicul obisnuia sa-si faca siesta ascultand parazitii de la radio. Inghitind in sec am mai facut o poza si mi-am intors privirea la cele, inca vii.
Maicutele circulau pe alei, grabite dar senine. Mai jos vazusem o poiana. Mai sus, mi s-a spus ca ar fi o manastire de calugari. Nu m-am grabit sa o vizitez atunci. De altfel am convingerea ca singurele fiinte cu adevarat credincioase pe lumea asta sunt femeile, caii si cainii. Masculii umani sunt incapabili de fidelitate; prin urmare devotamentul lor oscileaza constant intre penis, pantece si Dumnezeu. Am parasit curtea cu senzatia ca am gresit ceva profund. Poate babuta amarata care ne-a dat binete ar fi avut nevoie sa fie ajutata. Pacat ca eutanasia nu face parte din lista de pomeni.

luni, 29 septembrie 2008

Cu samanta-n coltul gurii!!


Locuiesc intr-un oras de provincie care se ofileste in umbra altuia mai mare dar la fel de provincial. In orasul meu se petrece intotdeauna ceva pentru ca ar fi ingrozitor sa nu se intample nimic intr-un oras atat de mic. Totul este simplu si imposibil de confundat in oras. Asa cum este el, adaposteste lucruri unice: Centrul, Bulevardul, Discoteca, Cinema-ul, Caminul cultural. Numai birturile suporta plural, fara ca acesta sa insemne “multe”. Daca scapi o basina in piata, poti fi sigur ca inainte sa se imprastie mirosul o sa se afle vestea la gara, si pana sa ajunga cartofii in cratita, o sa se stie exact ce ai mancat de-ti pute matul in asemenea hal.
Conceptul de distractie a suferit mutatii in orasul meu imediat ce industria a intrat in putrefactie si micile arteliere de confectii s-au scufundat in rahat. Cei mai multi concitadini stau in blocuri de placi din beton, se spala la lighean, prasesc porumbul si fac tuica la tara. In aceste conditii nu-i de mirare ca omul cand are timp liber (are, ca este somer), se distreaza. Golanii sprijina Posta si sparg seminte fluierand dupa fetele care trec pe Strada in grupuri spargand seminte si scuipand pe jos cojile pline de ruj. Oamenii de bine, sparg seminte acasa urmarind telenovele si cum o cauta Lazarus pe doamna Ghinescu la televizor. In baruri viciosii toarna in ei bere cu rom, vorbesc despre sport (fotbal), politica (‘tu-l in cur de chior!), sparg scrumiere, halbe si…seminte.
Cand opreste Autobuzul in Statie, din el intai se revarsa cojile apoi calatorii. Coboara unii cu papornite cu malai seminte si arpagic si urca unii cu rucsacul plin de paine, seminte si CD-uri cu Denisa.
Dupa 17 ani de incremenire PSD-ista, noul primar, PNL-ist, a reinodat o traditie considerata de tineri ca fiind plicticoasa iar de mosi…zgomotoasa. “Zilele orasulului” a bocat Centrul cu scena, tarabe, mese, umbrelute si a umplut aerul cu strigate de copii, muzica, miros de mici, vata pe bat si papuci purtati cu sosete. Asa...in scarba, orasenii mei au crapat in ei gratar, au ascultat muzica usoara si au privit focuri de artificii.
Cei mai nemultumiti au fost zidarii si capsunarii care obisnuiesc ca de vineri pana duminica seara, sa se plimbe cu masinile lor (inchiriate) pe Centru ca sa arate ce bunastare au dobandit in occident. Drept blazon cu stanga tin mobilu' si cu dreapta Gagica (masinile se schimba) dupa cap. In felul asta ea ii poate schimba vitezele ascultand Guta gajaind din boxe, cu membrana sparta, in timp ce amandoi mananca seminte. El ii scuipa cojile in cap in timp ce ea fata educata, inghite tot.V-as mai povesti depre orasul meu dar nu prea am samanta de vorba astazi si ma enerveaza sa scriu cu o singura mana. As scrie cu doua, dar asa n-as mai putea sparge seminte. Le-am cumparat de la Isaura, tiganca a carei reclama o stiu inca din copilarie:
-Haide baietii...calde baietii...mari si bune ca alunele...seminteee baietii!

vineri, 19 septembrie 2008

Vasile danseaza


Vasile danseaza pe pasarela masinii. Se leagana de pe un picior pe altul in ritmul reductoarelor. Vasile lucreaza de doua zile. Ia intrat pe ureche tot ce a zis vaca cu protectia muncii, boul de la pompieri si vitelul ala de inginer de i-a explicat cum trebe sa lucreze. El tine minte ca trebuie sa se fereasca de ala de la poarta si de inginer, sa nu-l miroasa ca-si ia jocul dimineata. Tine minte la cat trebe sa vina, la cat are pauza, cand poate sa plece si cate jumatati ii ajung din jumate de salar. Intreaga lui stiinta de a socoti este un fel de tabelu’ lu Menghele ala. In loc de prostiile alea negative, el vede jumatati de vodka, rom, coniac, tuica. Pe unde-i aurul, la Vasile in tabel se afla vinul la trei sferturi, iar sampania e clar asezata in locul plutoniului ca se bea odata pe an, daca ai noroc sa te imbogatesti.
Vasile danseaza printre masini. Pentru el toate sunt asa de simple. Nu simte nevoie de instruire. Deja stie ca odata iesit pe poarta o sa stinga o bere peste drum, o sa ia 200 de drum in autogara, 200 de sosire la birt in sat. Cand ajunge acasa bate copii, adapa animalele si fute nevasta. Apoi seara la birt…Cum dracu sa te incurci cand este asa usor de tinut minte: bei, mananci, te caci, bei, futi, bati, mananci, bei…si opt ore rabzi si muncesti.
In cada mare, suruburile gigant agita soda caustica fierbinte, care spala tot, tot. O pirueta nereusita il forteaza pe Vasile sa danseze mai repede decat pana acum. Se intinde mladios, lasand solutia caustica sa-i intre in si intre organe prin gaurile facute de masa si prin alea facute la contactul cu suruburile imense. Brusc ajunge la figurile impuse. Presiunea este prea mare, asa ca dureros Vasile este nevoit sa se desparta. Inca nu a terminat de dansat in primul utilaj ca Vasile deja horeste draceste in hidroturbospalator. Bucatica cu bucatica urca printre bratele batante care il ivart cu 1500 rotatii pe minut in soda fierbinte, si orice picatura de sange dispare datorita frictiunii creata prin agitare. Se inroseste un bec, sirena urla, tipetele opresc hora…Vasile valseaza bucati, visand jumatati, lasand jumatea sa le povesteasca celor doua sferturi de Vasile ca tata a plecat sa danseze vesnic in birtul lui Dumnezeu.

marți, 16 septembrie 2008

Ai grija!!

Preluata si cu mustati si coada stufoase, de mine impopotanata:
Ultimul lucru pe care mi-l aduc aminte este ca ma rugam: “Da Doamne ca dublul sens al expresiilor si figurile de stil sa dispara si totul sa decurga conform definitiei!”. Eram prea suparat pentru o negociere ratata si am uitat ca trebuie sa ai grija ce-ti doresti, ca se implineste.
M-am trezit cu senzatia aia care prevesteste nenorocirea si abia o clipa mi tarziu au reinceput zgomotele ciudate. In mijlocul camerei, un soarece rodea miezul noptii. Am cazut intr-un somn de plumb si din cauza asta, desi m-am culcat la etaj, m-am trezit, intre bucati de moloz si parchet, la parter, cu fata spre gaura din tavan. Imediat ce m-am intrebat daca nu mi-am rupt vreunul, am avut din nou oase. Zgomotul era cutremurator. Am dat fuga spre tocul usii dar pe drum am realizat ca am gresit. Fuga este mai valoroasa decat un toc de usa. Pe geamul spart am privit uimit cerul; se crapa de ziua. Am strigat catre patul unde-mi lasasem perechea, dar cum acolo nu mai era nimeni, mi-am dat seama ca a furat-o somnul. Suparat si obosit am aruncat o privire in oglinda baii si aceasta s-a facut tandari. Barbieritul fara oglinda a fost mai putin dureros decat momentul in care m-a taiat pisarea. Am plecat la serviciu cu oliviera dupa mine ca si asa aveam pula varza. Concentarat la problemele mele am observat tarziu cat se schimbase lumea in urma dorintei mele nesabuite. Spectacolul incepea de la oameni. Unii scadeau in inaltime treptat, altii tipau plini de vanatai care apareau pe trupul lor instantaneu. Am aflat ca pe unii ii roadeau pantofii iar pe altii doar ii bateau. Am vazut oameni care pur si simplu dispareau de pe strada, furati de peisaj. Am vazut cum cresteau si se clatinau cladirile numite zgarie nori. La birouri parea totul in regula pana mi-am vazut sefii plutind aproape de tavan drept consecinta a unei sedinte la nivel inalt. In ciuda loviturilor suportate la prabusire, nu a mai comentat nimeni, ca doar cazusera de comun acord. Lucrul bun a fost ca au hotarat sa luam libere pana revin lucrurile la normal.

Am plecat de la serviciu. Pe drum, am vazut pe unul pe jos si vreo doi insi care trageau de el. Pana nu i-am pus omului niste bani in buzunar nu s-a putut ridica, caci era sarac lipit pamantului. M-am speriat cu adevarat abia cand am vazut la unul putred de bogat, cum ii cadeau urechile, nasul si degetele. Am realizat cata suferinta am adus lumii si am hotarat sa elimin cauza. M-am hotarat sa ma ma inec ca sa inceteze odata acest cosmar dar cand m-am aruncat de pe pod am cazut pe uscat caci nu eram in apele mele. Mi-am cautat alinarea intr-un bar dar la al doi-lea pahar a aparut unul cu capul din doua bucati care, dupa ce il certase nevasta sa nu mai bea, a facut cum l-a taiat capul.
Acum stau in biserica si ma rog, afara se aud bubuituri, semn ca tocmai cade inserarea.
Ma chinuie ceea ce am facut si tare mi-as dori sa indrept raul. Da Doamne, sa existe si in viata reala minunata comanda “undu”!

miercuri, 10 septembrie 2008

Particula lui Dumnezeu - Samanta Universului


Ce este o samanta? Cati dintre noi suntem preocupati de miracolul ei? Nu vreti sa stiti pe ce camp, in ce anotimp, de cata caldura si apa are nevoie sa devina floare?!

Daca ar fi cu adevarat asa, acum am ara cu cornul de animal si am astepta recolta cantand din frunza.

Astazi Omul incearca sa afle ce are sub coaja Samanta Universului. Este o intrebare simpla formata din milioane de probleme complicate. Dar pentru ca nu stim raspunsul, este oare nevoie sa ne temem de el? Experimentele de la LHC de astazi ar putea sa ne dea cateva raspunsuri, sau ar putea da o gaura in cer.

Pun pariu pe viata voastra ca ultima varianta este ce-a mai improbabila. Oricum v-om afla mai tarziu sau…niciodata!

luni, 8 septembrie 2008

Culoarea cacatului politic


Refuz sa vad ce-mi arati, sa gust ce-mi indesi in gura, sa ma sufoc in duhoarea ce mi-o bagi pe nas; refuz sa te ascult desi inca te mai aud!
Nu vreau sa aud de verdele tau, de optiuni, mosteniri si prezervare. Vedea-te-as in formol de viu, ca sa pricepi profund conceptul de conservare!
Sa mirosi a formaldehida conservata in cacat si a piele ranceda argasita in propria ei sudoare.
Cine dracu te-a pus sa spui ca verdele are culoarea fierii, ca albastrul simbolizeaza cerul?!
Negrul nu inseamna noapte, degeaba zambesti in alb ca un dobitoc. Pentru tine barza este asa de complicata ca preferi sa crezi ca ma-ta te-a facut cu caloriferul. Uita filmele alea stupide care te-au invatat ca rosul inseamna baie de sange si ca un cacat de fundita roz te umple de speranta ca scapi de cancer la san, sau iti iese SIDA din cur. In moarte toate culorile tale simbol arata ca niste cacati de caini hepatici bronzandu-se la soare, se topesc pana ce toate ajung sa fie toate galben-lumanare! Iti inchipui rudele la priveghiul tau tinad in maini scrinjoaie cu fitil din blana?
Te-ai obisnuit asa de tare sa-ti atarne incat albastru iti suna in tartaguta ca fiind triunghiul sexului perfect. Unde dracu s-au dus zilele cand iti trebuiau motive sa nu ti se scoale?! Acum asculti soapte negre inflorindu-ti in suflet, multumit ca nu ai loc de sera. Zambesti narcisist in oglinda admirandu-ti protezele grefate direct pe albul osului, ca un heruvim bulangiu cu aripi de tabla cautand la Amor doar motive de laba.
Vorbesti de senzatii intense, arzatoare, de culoarea gloriei si a regilor. Purpura era rosul obtinut dintr-o molusca baloasa; o purtau imparatii romani care aveau de pe atunci case pentru cei ca tine. Se numeau vomitorium si erau pline de lauri si carne plus ceva vinisoare roz de la ulcerele perforate de atata naturala si sanatoasa imbuibare. Te astepti ca moartea ta sa fie catastrofica asemenea unei explozii solare, dar ti se se decoloreaza rozul de sobolan al coaielor, ti se aplatizeaza basina aia de cap, se scorojeste, arde ca tigarea si se transfoma in cenusa zburatoare. Tu nu te poti prabusi, pentru ca esti namol. Esti mai putin decat o coala de hartie. Macar aia are dreptul la o reciclare, ajungand sa pupe in cur pe cine a scuipat in gura cand era ziar. Tu faci asta de zeci de ori intr-o singura viata, intr-un singur an, ba chiar in aceiasi zi. Tu faci cuvantul tradare sa sune banal.
Ma pis pe verdele falselor tale fapte si verdele gulerului tau. Borasc pe albastru falselor tale sentimente pavoazate-n trandafiri si pe ochii tai spalaciti.
Verde nu esti, albastru nu esti…esti batran si vandut sau tanar si arvunit. Esti suma umorilor gabene revarsate din pantecele tau puhav, in timp ce negru esti doar in cerul gurii si asta doar pentru ca te-ai scobit cu pixul in cangrena cracanata intre dintii aia de lopatar. Esti baltat cameleonic la cur, dar tricolor la cap. Iti este dor de revenirea la traditii, matca si cultura cum ii este curvei dor de pula. Daca ai fi trait in evul mediu, ti-ai fi pus sigiliul pe scrisori pecetluindu-ti corespondenta cu ceara din urechi.
Astept plin de nerabdare sa-ti crape ochelarii de soare, sa ti se scuga carnea de pe oase ca nisipul dintr-un ciorap perforat, inainte sa ma aliniezi la zid sau pe stadion si sa-mi tragi un glonte in cap, pe motiv ca am nasul mai lung decat majoritatea.
Mi-e scarba de voi toti colorantii sintetici, mi-e scarba de tine, care canti ca soprana de coloratura dar pozezi in bariton. Stau cu voma in gat numarand jignirile pentru care o sa te decapez in suc gastric.
Astept ca progeniturile tale sa dea gres pierzind tot ceea ce tu ai furat sau catigat in mod repetat la Loto. Imi astept rabdator randul la viata, astept ca ai mei copii sa le ia gatul bastarzilor tai, chiar daca pentru asta trebuie sa faca practica pe mine.
Verde nu, albastru nu, rosu nu…Te pomenesti ca te crezi portocaliu?!
O sa am rabdare, am sa te astept sa te mai decolorezi, sa te uiti din ce in ce mai spanchiu, si cand o sa calci pe bec, poti sa te caci portocale cu copac cu tot, ca de mine si de urmasii mei n-o sa scapi!

joi, 4 septembrie 2008

Steaua



Din umbră ţâşneşte galbenă lumina. Izbucnirea violentă aprinde o stea. O pitică roşie sau altceva. Atmosfera o învăluie treptat într-o mantie misterioasa. Ceţurile poartă în ele promisiuni false şi compuşi letali. Pulsează lung, apoi păleşte în radiaţii difuze. Intermitent, ciclic, atemporal.
Peruşii dorm noaptea. Doar femela se tânguie slab în colivia ei. Înainte locuiau împreună. Cei doi masculi au bătut-o repetat ca să stea departe de ei. Infecţia i-a cuprins treptat un ochi, urechea…apoi tot capul. Cândva avea culoarea azurului şi textura oţelului. Acum arată ca o coaja de mămăligă mucegăită.
Steaua luceşte mai intens, ritmic, ca un far de avion. Vegheaza colivia până ce aproape toata energia i se consumă. Contemplă agonia petei mucede. Sporii flutură şi plâng după zilele în care ea cânta. Acum este surdă şi oarbă, lipsită de noroc sub steaua altuia.
Coboara şi eclipsează. Un geamăt scurt, o şoaptă metalică urmează unui foşnet de frunză uscată. Apoi, linişte. Steaua arde flămândă deasupra celor două temniţe însângerandu-le gratiile. În una se adună speriate două vieţi, în cealaltă cuibăreşte nimicul. Roşie, steaua apune în scrumieră. Liniştea hrăneşte bezna cu amintirea unor pene albastre, cu gust de scrum şi miros de putregai.
Pe leagănul unei colivii cântă Moartea.

marți, 2 septembrie 2008

Pui cu curu cu cucu!



Dragă prietene, această rețetă necesita puțină muncă și un strop de atenție pentru ca în foarte scurt timp să te poți desfăta cu o mâncare delicioasă și care cu toată strictețea rețetei (inexistentă) va purta amprenta ta. E așa de ușor că la a doua încercare ai să poți deja să dai lecții altora.

Poate ca știi, poate că nu, dar chinezul când spune prăjit, spune mai degrabă perpelit, călit, sau așa ceva. Cu mici excepții (ex. carnea de vita), ingredientele în stilul ochi oblici se tratează la foc iute cu puțin ulei, de obicei pana li se modifica superficial textura și/sau culoarea.
Acestea fiind spuse, te invit s
ă gătești pentru puiul tău:

Pui cu curry.
Trebuie să ai la îndemână, îndepicior sau îndeochi, următoarele materii prime:
1 casoleta piept pui (sau 3 țâțe de pui?!), sau 4 pulpe;
3 cepe măricele, de preferat albe;
1/2 căpățână usturoi mare (chinezesc, aș îndrăzni să sugerez);
1 lingură Delikat, Vegeta sau Legumix (ne interesează glutamatul de potasiu);
1 linguriță sos soia;
1 lingură rasă ghimbir (condiment pulbere);
2 linguri rase Curry (condiment pulbere);
2 linguri rase făina (ce bine ar fi să găsești amidon!);
1 vârf cuțit piper;
1 lingură rasa zahăr sau miere;
2-3 linguri vin alb sau 1 lingură oțet;
sare.
Sare cât mai puțină. Eu zic să aștepți până la sfârșit, pentru că mai toate condimentele au un procent important de sare în ele.
Poate
îți pare scârbos, dar te sfătuiesc să nu speli carnea, pentru că o să lase apă în cratița, mai ales dacă nu o să ai la îndemână una suficient de babana. Pur și simplu dezosează-o și tai-o cuburi de 3-4 cm. Dacă ești român sau doar vrei să te ucidă colesterolul, pune și pielea, dar taie-o mai mărunt separat.
Pune carnea în bol, azvârle la iuțeală delikatul, piperul și sosul soia și amestecă. Pune vasul la rece până toci cepele și usturoiul. Poți să le tai cum te taie capul, dar nu te juca cu cuțitul ăla, că rețeta prevede numai carne de pui. Și nu mai jeli după legume… ce dracu, fi bărbat!
Gata cu pregătirea materiilor prime? trecem la utilaje:
Aragaz ai? Cratița teflonata sau din tuci? Măcar un ceaun mare?!
Pune mana pe ce apuci sau apuc
ă pe ce pui mâna! Așa, acum dă focul ca și cum ai vrea să pârlești porcul și lasă cratița să se încingă zdravăn. Ah, sa nu uit, dacă este prima ta acțiune în bucătărie, ține un extinctor pe aproape!
Lasă jos extinctorul și aruncă înăuntru cratiței niște ulei. Așa, cam o ceșcuță și când se încinge pune carnea.

Se prăjește carnea până scapi de zeama lăsată, iar carnea își schimbă ușor culoarea, adică nu mai este albă dar nici rumenă complet. Dacă nu scapi de zeama aia și te plictisești așteptând să se evapore, o poți scurge ca să o adaugi mai târziu.

Să nu uit: ferească Sfântul să utilizezi pui de țară pentru rețeta asta că ramâi fără dinți în gura la masă, asta dacă nu mori de bătrânețe păzind aragazul! Cred că 40 de minute este timpul ideal total ca să-ți dai gata puiul.

Bun, deci ai carnea ușor pârpălită. Acum arunci peste ea ceapa (și usturoiul) măcelărite și amesteci frumușel până se simte mirosul de călit, dar la fel ca la carne, nu trebuie să o rumenești, o nu, doar o amețești un pic, cât să fie al dente! Deci zăbovești doar foarte puțin cu ceapa și usturoiul (câteva zeci de secunde) și apoi arunci peste ele în cratiță curry-ul și ghimbirul.

Dai de două trei ori cu piciorul în cratița și o să simți că ți se desfundă sinusurile. Fă un pas înapoi să nu-ți curgă maioneza în oală.
Atenție, c
ă nu numai ție o să-ți plouă în gură! Dacă ai timp, du-te și pune siguranță la yală, trage storurile, dă televizorul și telefonul pe mute, înainte să înceapă vecinii să-ți cerșească la ușă. Imediat ce simți aroma trecând prin ziduri, pune și faina, amesteca iarăși de doua-trei ori, cât saă se aglomereze pe carne. Nu zăbovi să se lipească sau să se ardă, ci imediat stinge-o cu atâta zeama de carne, supă și/sau apă, cât să acopere carnea.

Dă focul la mic și din gând în gând dă cu copita în crațiță să nu se lipească. Clocoteala asta, să nu dureze mai mult de 10 min. dar nici mai puțin de 5, că urmărești să obții un sos mai scăzut, nu să fierbi ceva, capisci?!
La sfârșit, înainte s
ă închizi ochiul, pui zaharul și vinul. Astea două sunt un fel de corectori de dulce/acru, așa că dacă mai vrei, te poți juca cu ele. Cum românii nu prea se împacă cu zaharul în mâncare, mai bine îl pui pe ascuns și dacă întreabă careva de ce e dulce, spui că a avut puiul diabet. Ai putea sa te prefaci chiar și față de tine că nu ai pus zahar nici măcar un pic. Acum poți sa reglezi gustul sărat, și dacă îți place să le faci hemoroizilor și ulcerului în ciuda, mai poți pune ceva piper.

Gata puiul cu curry! Te poți întoarce cu curul la el că să-i faci o garnitură, care poate fi: orez fiert simplu, legume fierte cu orez (amestec Hawaii) sau chiar paste.
Ascunde pâinea și cuțitul, aprinde o lumânare pe masă și verifica dacă ți s-a răcit berea sau vinișorul în frigider.

Înainte să mănânci uită-te în ochii persoanei iubite. Dacă țipă de două ori de la prima înghițitură înseamnă că ai pus prea mult ghimbir și ai uitat sa scoți extinctorul de sub masă. Dacă oftează și se oprește din masticat mai mult de un minut înseamnă ca ai pus ghimbir exact cat trebuia.Dacă oftează lung, lung, fuga în dormitor! Puiul cu curry se mai poate încălzi la microunde, dar patul tău, ba!



sursa foto: Mama's High Strung

miercuri, 2 iulie 2008

De treci codrii de arama...


...inseamna ca urmeaza sa incaruntesti degeaba! Asta este cel mai probabil sa patesc eu. Voi muri fara sa fi invatat nimic, afon in muzica din sufletul oamenilor, pentru vina de a fi purtat prea multa vreme casti, sau pentru ca am vorbit prea tare, prea mult prea devreme, sau prea tarziu ca sa mai fiu in stare sa ascult. Aseara nu m-am tinut de cuvant. Aseara am mintit, am inselat, mi-am renegat adevarata-mi politica de viata, ca sa obtin inconstient iluzia de libertate. Am uitat cat de falsa este aceasta libertate, cat de usor este sa faci bataturi de la catuse, ajungand sa nu le mai simti. Am uitat ca simtamantul ala de eliberare este o functie de anduranta, de cat de lung ti se lasa lantul, de materialalul de constructie al acestuia si de cat esti tu de puternic. Aseara am realizat imediat dupa, ca te-am folosit. Am facut-o inconstient, cedand primului impuls, sub presiunea sangelui in vintre, excitat de noutatea senzatiilor care au eclipsat orice altceva. Dincolo de scuze sincere dar tardive, dincolo de regrete amare care-mi inegureaza dimineta, eu nu mai vad decat doua solutii. Razbuna-te, foloseste-ma si arunca-ma in lada cu amintiri sau pur si simplu uita-ma!

luni, 30 iunie 2008

Simți?


Simți?
Simți că te iubesc?
Simți când îți rostesc obsesiv numele?
Când te culci seara în patul tău, simți c
ă mă gândesc la tine?!
Simți c
ă noaptea mă întorc să te cuprind sau să mă las cuprins în brațe; simți potrivirea celor două trupuri așezate cuminți în așternuturi ca două linguri în sertar?! Simți respirația mea când îți șoptesc numele la ureche? Pe ochi, pe gât, pe umăr, pe cicatrici, simți atingea buzelor mele? Urma trupului meu întipărită în adâncitura patului, unde prea puțină vreme am dormit, iți aduce aminte oare de greutatea mea? Tresari vreodată la ideea că pironesc tavanul cu ochii, gândindu-mă dacă dormi? Te gândești să-mi dai telefon, sms, mail sau să fugi la mine în miez de noapte din cauza senzației de dor insațiabil? Îți pare rău că n-ai sunat sau dimpotrivă că ai sunat? Știi cum este să deschizi ochii dimineața și să te întrebi dacă celălalt s-a trezit?! Senzația aia de termite în vintre care te îndeamnă să pui mâna pe telefon și să-l lași deoparte de câteva ori, ai simțit-o? Simți că ai vrea să-mi vorbești dar taci doar ca să nu-mi tulburi visele?! Te apucă vreodată o dulce tristețe când asculți o melodie care-ți place? Îți dorești să o ascultăm împreună, dar te mulțumește faptul că ne tulbură coarda sensibilă în mod disparat?! Simți că vrei să simt ce simți tu și apoi invers, iară și iară de la coadă la cap? Știi că dragostea este un lucru ciudat? Știi senzația aia de presă îți apucă inima și ți-o strânge până aproape de strivire, sau aceea care se manifestă ca o pompă gigantică, ca o bulă de fericire ce se umflă din interiorul ei gata să ți-o arunce în aer?!
Simți c
ă inima mea este gata să crape ca o caisă coaptă?!
Simți freamătul ei,
îi simți așteptarea?!
Simți c
ă te iubesc?
Simți?

 

 

marți, 27 mai 2008

Semidoctul


Sunt un semidoct suficient de destept sa-mi recunosc marginirea dar si indeajuns de dobitoc sa ma complac in ea. Sunt un inconsecvent cu opinii. De aici rezulta inconsecventa opiniilor mele. Spre deosebire de oamenii culti, opiniile mele nu se bazeaza pe propria-mi cultura ci pe ceea ce am spoliat din a altora. Sunt un incult care are nevoie de citate ca sa para cult. Utilizez citate fara sa ma sinchisesc vreodata de autor sau conjunctura in care au fost enuntate. Cel mai comod imi este recursul la universalitate. Ca mine sunt majoritatea absolventilor facultatilor tehnice, economice si o buna parte a celor care au urmat facultatea cu ideea clara de a “ajunge undeva”. Initial am fost tineri la trup si deschisi la minte apoi ne-am lasat angrenati in sistem. Sistemul promite si chiar ofera variatia minima a unui proces…sistemul conduce intotdeauna la ceva. Dar sistemul uniformizeaza, sistemul nu tolereaza exceptii. De la cititul unui roman pe noapte in perioada liceului, am ajuns dupa facultate la unul pe an. Asta este situatia astazi, cand lecturile sunt dictate de nevoi politice, profesionale sau de…moda. Daca aveti dubii referitoare la ultima afirmatie uitati-va la ce s-a intamplat cu Alchimistul sau Codul lui Da Vinci, carti pe care multi le-au citit (oare?) ca sa nu ramana de caruta cand se faceau bisericute la “servici”.
Omul are varsta biologica si varsta psihologica. Uneori sunt defazate, dar cel mai adesea se suprapun ca intindere si corespund ca momente de criza. Exista o varsta pentru studii, pentru iubire, una pentru sex si procreere. Exista o varsta a spaimei reale de moarte. Exista o varsta pentru toate. Cand ma gandesc la moarte ma gandesc automat la batranete. Ma gandesc la varsta in care omul da buzna in biserica mai des decat in hipermarket. Ma refer la varsta cand barbatii se transforma in babe si muierile in mosi mustaciosi, moment in care omul concluzioneaza ca ar cam fi momentul sa-si puna o pila la Dumnezeu.
Ma gandesc la boxele imense scoase in pridvorul bisericii de la Sebastian. Reactia generala a trecatorului la auzul auzul "chemarii" electronic amplificate a bisericii era un zambet stramb, asemanator celui adresat posesorilor de telefoane cu manele, sau mai rau, o expresie de scarba si mila ca ce-a adresata cersetorilor. Chemarea era jenanta, jalnica mai degraba.
Chemarea trebuie sa vina din tine; nu religia sau spiritualitatea te vrea, ci tu vrei sa ajungi la ea. Dragoste cu sila nu se poate; dragostea cu sila este viol, iar violul cu acordul victimei nu-i altceva decat fantezie.
Cat timp oamenilor li se va parea ca spiritualitatea le violeaza mintea, o vor ocoli sau vor lupta cu ea.
Nu sunt un ascultator de manele dar am o teorie proprie asupra lor. Strict la obiect spiritualitatea lor exista la un nivel simbolistic limitat. Ce cuvinte cheie se aud cel mai des in manelele? Bani la lautari, femei si dusmani.
Bani la lautari este clar o trimitere la personalitate si la placere. Nu vrei sa cante muzica pentru toata lumea; vrei sa cante muzica pentru tine si acest lucru sa-l auda toti. Desi pare extrem de simplu femeia este simbolul central al oricarei manele. Practic nu exista manea fara EA. Femeia este tarfa, femeia este mama, femeia este sfanta, femeia este manea. Dusmanii sunt o chestie aparent cretina, dar va garantez cae este un simbol foarte important. Dusmanii inseamana concurenta, inseamna lupta. Dusmanii ne confera de fapt valoare, iar sfidarea lor legitimitate in a afirma: sunt cel mai bun!
Maneau place din doua motive. Este o copie aproximativa a unui hit cunoscut si intr-o romaneasca la fel de relativa, are niste texte care exprima aceleasi ideii in engleza: I’m king of the hill, I love my beach! Money for nothing and chicks for free.

Habu sake: Graalul...

Habu sake: Graalul...

miercuri, 7 mai 2008

Mucegai iluzoriu




In fiecare lunga baloasa secunda
Obosita si scarboasa minuta,
La fiecare ceas intarziat inainte sa bata
Aiurea, dupa zile cu ploaie sau zloata.

Dupa luni de umezeala, se intinde o pata.
O balta atarnand pe tavan, suspendata.
De o poarta ce poarta crapata o buba,
O cornisa taiata, aproape pe curba.

Abureste-a mecoane cazute-n zapada
Dantela de spuma ca smocul de zada
Mucegai inverzind peste branza cruda
Roua de absint abureste, te inunda.

In ochiul opac ce nu poate sa vada
Peste pleoapa cortina ce ezita sa cada,
Ochelari cu reflexe si frizura de miel
Aratare de scrum pe al panzei otel.

Ma astepti salivand picatura de fiere
Molfaind, clamapanind funest chelicere.

Eu doresc sa te ating ca pe o stea!
Tu vrei clar doar imaginea mea.
N-am sa plang, n-am sa ud giulgiul!
Iarasi mi-a mucegait gerunziul.

miercuri, 9 aprilie 2008

Spinel in carne alba

Alb, rece si luminos. Alb linistit, alb in alb, miliarde de cristale albe, aproape pure…Spuma valurilor constransa la tacere, inghetata in alb, viata suspendata intr-un vis alb. Privesc ganditor statuia un pic mai mare decat marimea naturala. Involuntar imi asez trupul matahalos langa ea. Ne potrivim....cred ca sunt mai greu decat ea.

-Tot nu inteleg de ce mi-au trimis-o mie! Daca au stabilit prin C-14, ca este prea noua, ca sa fie originala, de ce au mai adus-o in laboratorul meu?

Ganditul cu voce tare este una din ciudateniile mele. Studentii s-au prins destul de repede ca retorica asta nu le afecteaza notele si au devenit obraznici. Ciudatul, imi spun ei, cand cred ca nu-i aud.

Despachetez cu grija bucatile albe, cautand eventuale fragmente ramase printre chipsurile de spuma polistirenica. Bratele albe de marmura sunt reci si triste. Mangai degetele ciobite cu veneratie amestecata cu uimire. Cine a putut sa falsifice o asemenea minunatie este fara indoiala un artist. Unul cazut, unul avar, un egocentric mercantil, dar totusi un artist.

Imi indrept privirea spre statuia care a fost despachetata prima. Cea nascuta din spuma marii si zeita a iubirii, sta nemiscata sub albul spoturilor. Violenta luminii ii face piatra translucida; lumina pare ca iese, nu ca intra in ea.

-98,99% carbonat de calciu, restul fiind format din impuritati…oxizi de fier, cobalt…spinel magnezian…O analiza chimica absolut banala, care din pacate nu spune nimic. Ce mai vor de la mine?

Raportul stufos si bombastic, nu-mi releva nimic nou; trec de rezultate, apoi citesc concluziile fara sa gasesc nimic. Ridic privirea catre buclele albe.

-De ce m-ai ales pe mine? Ce nevoie aveai tu, sau cei care mi te-au trimis, de un specialist in chimia interfetelor si metalurgie? Trebuia sa te studieze un artist, un sculptor!

Tresar. Lumina si-a schimbat intensitatea, sau mi-am luat iar ochelarii aia depasiti?!

Imi tarai piciorul beteag incercand sa nu scap povara ce o duc in brate. Cu toata forta mea, bratele Afroditei, sunt grele. Pun unul in locul din care a fost amputat si evaluez pierderile minore de material. Imi trebuie ceva timp si multa rabdare ca sa astept pana adezivul isi incheie priza. Abia acum ma pot retrage, cocosat si sovaielnic, ca sa admir capodopera completa.

-Frumoasa, atat de frumoasa, cum numai zeitatea ce-ti porta numele poate fi! Dar tu esti zeita, eu muritor; iar muritorul ce-ti saruta cu privirea picioarele, n-a mai dormit de…de cand?!

Pe masa de faianta, peste albul caroiat si patat de reactivi, intind o bucata de izopren si ma bag in sacul de dormit. Macar cateva ore…este atat de tarziu!

................................................................................................................................................

Alb. Alb invaluit de lumina. Perfecta in forma, intreaga in sfarsit…aproape pura…Impuritati…filoane fine de oxizi de fier…Incep sa-si revina; fier…hemoglobina, oxigen.... Energie, multa energie, frematand, pulsand, imprumutand materiei curgerea ei. Depaseste materialul strain cautand continuitate in ceea ce prea multa vreme i-a lipsit. In sfarsit, intreaga! Si acolo, intins pe albul rece…pulsand viu si cald, El! Inca nu, inca mai trebuie ceva…mai este timp...pentru iubire!

................................................................................................................................................

-Domnule Doctor?

Ma ridic nauc. Visul inca nu m-a parasit complet. Iau foile si le rasfir nervos.

-Ce, un alt raport Venus? Asta la ce naiba mai foloseste? Daca este falsa, la ce bun atata tevatura?!

Curierul a plecat; i-am surprins repros in priviri, sau era doar obisnuita repulsie?! Se uita la mine sau la statuie? Oglida mea - omul! Ce vina am eu ca un medic nebun a tinut mortis sa ma tarasca in lumea asta cu forcepsul? Ce vina am eu, ca sunt atat de urat? Sa nu se uite la mine, daca le fac buzele sa tremure si ochii sa caute nimic pe pereti!

Iata ceva nou in raportul asta. Asta este intr-adevar ceva nou. Suprafata exterioara nu prezinta urme de prelucrare mecanica. Hmm…ca doar nu ai fost turnata, cine te-a creat fara sa lase urme, pe pielea ta de marmura, Afrodita?! Cine ar fi putut? Ia sa mai vad odata primul raport… Doamne cum zboara timpul cand sunt cu tine iubito! Difractograma, analiza termica diferentiala, spectrofotometrie IR…nimic si iarasi nimic. Marmura!

Dar oare esti tu doar marmura? De ce nu spui nimic? Te simti vreodata singura, abandonata, respinsa? Stii ca suntem diferiti si totusi la fel? Pe tine te-au respins pentru ca esti frumosa si imposibil de perfecta, pe mine pentru ca sunt inteligent, pocit si insuportabil de privit. Esti atat de rece…Vrei sa te incalzesc putin? O baie salina calduta, la lumina unei lampi cu infrarosii si ultraviolete, te-ar putea incalzi si pe dinauntru, nu numai pe dinafara! Minunata idee…nu stiu ce relevanta stiintifica ar avea, dar tie o sa-ti placa! Ciudatul! Imi merit porecla! Acum insa este mai bine decat sa vorbesc singur, pentru ca vorbesc cu tine iubito!

Obositor…daca as avea loc in baia asta, as putea sa te incalzesc cu trupul meu. Sunt atat de obosit... relaxeaza-te, o sa vorbim maine!

................................................................................................................................................

-Iubitule!

Ma rasucesc cautand ochelarii. Prin sticla lor, vad trupul alb si gol intinzand mana spre mine. Nu sunt ochelarii aia buni niciodata. N-am nevoie de ei sa visez. Visez…oh ce vis frumos!

-Afrodita, esti mai frumoasa ca oricand. Iti sta atat de bine vie! Esti uda si spuma marii inca-ti magaie parul negru. O Zeus, cat de frumoasa esti! Vino, vino! Sub asternutul asta arde de iubire nevrednicul tau adorator! Nu spune nimic! O zeita, cum iti miroase marmura pielii! Lasa-ma sa gust marea din causul palmei tale, lasa-ma sa te incalzesc!

Racela trupului ei ma invaluie; bratele regasite ma cauta, imi alunga arsita pieptului, se incalzesc pe gatul meu. Degete fine imi contureaza buzele, lasand dare de sare iodata. Buricele netede miros a alge cu mosc si au gustul stridiilor. Muscatura usoara o infioara; degetele se retrag lasindu-ma flamand. Buzele ei imi ating barbia, nasul adulmeca obrazul aspru. Cautarea febrila imi arde sufletul; ii petrec un brat dupa cefa si deschid gura inaltand-o catre a ei. Ambrozia curge printre cutele de catifea rubinie; buze dulci strivite de al mele sub apasarea unui brat ce n-a mai cunoscut femeie. Ma tem sa n-o sperii, ma tem sa nu-i ciobesc alabastrul dintilor, de ai mei. Ma tem sa nu o zdrobesc cu imbratisare mea patimasa. Se desprinde din sarutare si isi scutura parul. Sanii mici, se zbat ca niste porumbite; le ascult ganguritul chemarii si ii cuprind in palme. Se ridica amandoi, parca vrand sa zboare, iar eu ii acopar cu sarutari ca sa-i linistesc. Admir contrastul intre epidermele noastre; noaptea si ziua; matasea si canepa. Isi ridica bratele, alungand buclele de pe frunte si atunci incremenesc vrajit. Arcadele, nasul, barbia…totul este desavarsit. Frumusetea ei ma orbeste. Intorc capul amintindu-mi propria hidosenie, dar ea, oh… ea imi prinde chipul in palme si in loc de dispret, in ochi ii citesc dorinta.

-Ia-ma, sfredeleste-mi carnea cu carnea ta, incalzeste-mi fiinta pana la ardere! Topeste-ma iubitule!

Mainile imi coboara, pe pantecul plat, zabovind pe un buric cat un degetar. Pare urma unei dalti pe marmura trupului sau. Imi strecor mainile sub fesele, ale caror curburi isi trasalta nevoia de a fi atinse, framantate, muscate. Dar eu vreau sa gust altceva. Ridic pretioasa povara, cu muschii tendoane de otel, ridic pana cand in fata gurii mele se deschide un triunghi intunecat. Continui sa o trag catre fata mea, in timp ce ea se lasa pe spate. Parfumul de lemn dulce si salvie se impleteste cu cel de ambra. Gust inflorescenta roz, cautandu-i pistilul cu limba, mangaind petalele rasfrante, palpitad ca un fluture fantastic. Nectarul picura minunat de cald si de dulce; il simt pe limba cu fiecare papila. Glandele salivare imi pocnesc ca niste mici gheizere; inchid ochii si simt ca plutesc. Sunt o biata insecta, in corola carnivora, murind fericta in capcana de chihlimbar. Se smulge din limba mea si se lasa sa lunece cu bazinul peste pieptul meu, in jos, tot mai jos, pana cand despicatura feselor intalneste un stalp de carne. Gurile ni se regasesc flamande si lacome, devorandu-se reciproc. Coapsele se ridica, se deschid cu un geamat comun ce ne insoteste miscarea. Trupul zeitei coboara, absorbind dureros si placut, o parte din mine, care este gata sa crape de dorinta. Gemetele ni se impletesc, transformandu-se in muzica. Simturile noastre compun oda, gurile canta iar trupurile inlantuite danseaza baletul iubirii. Ritmul se impleteste si se leagana, ecourile se propaga prin fiecare fibra, prin fiecare celula, pana ce sufletele, urmand calea trupurilor, incep sa se contopeasca. Ia-ma, poseda-ma! Primeste-ma, dizolva-ma! Eu sunt ea si ea este pe mine, peste mine, in mine…pretutindeni. Zeita si ofranda ei! Suntem un tot!

Ard in mii de limbi; suvoaie de lava urca spre crater, topind carne si piatra, umflandu-si torentul pana ce explozia ne arunca pe amandoi prin neant, dincolo de ultima creasta, dincolo de nori, in Olimp. Intunericul ma inghite protector, coborat sub scutul pleoapelor, sigiland placerea, acolo unde nimeni nu poate sa mi-o ia.

...............................................................................................................................................

Privesc multimea din sala pe deasupra ochelarilor. Niciodata nu-i nimeresc pe aia buni. Ii scot si ii arunc pe tablia tribunei, peste Raport. Este cald...foarte cald, judecand dupa cum transpira asistenta, caci eu ma simt in largul meu.

-Pe baza Raportului Afrodita, am hotarat ca impreuna cu colaboratori din alte numeroase domenii sa deschidem un nou proiect, care va zdruncina lumea stiintifica din temelii. Rumoarea se amplifica si un student ma interpeleaza. Tonul lui imi pare rautacios:

-Profesore Vulcan, cum se va numi noul proiect?

-Pentru ca deriva din proiectul Afrodita, se va numic Proiect Eros!

-Ha, ha, ha...Profesore, abia a intrat in laboratorul dumneavoastra si va si inselat cu Ares!!!

Hohotele studentilor, imi fac pumnii sa se inclesteze; ochelarii scanteie in scrjnete; dosarele sfarie usor. Privesc o clipa adunatura umana, gata sa sa erup. Apoi dispretul ma cuprinde si ma lasa sa-mi aman razbunarea. Ma intorc in laborator...Este cald...tot mai cald, sau poate asa a fost mereu?